Cezar PAUL-BĂDESCU | cultura pe sticlă Fruntariile aderării
Telespectatorii din țară nu-i prea dau importanță și cele mai multe firme de cablu nici nu mai au acest canal în oferta lor. Privit din țară, pare un post inexistent și nimeni nu-i acordă atenție. Nici măcar șefii televiziunii, iar TVR International este de mult timp un cimitir al elefanților, unde sînt trimiși angajații de care ar vrea să scape și de care birocrația unei instituții de stat îi împiedică să se debaraseze. TVR International a devenit de multă vreme un fel de "sub covor", unde gospodina harnică crede că gunoiul ascuns nu va fi văzut de nimeni. Pentru românii din afara granițelor însă, TVR International este foarte important, mai ales că emisiunile acestui post pot fi văzute și gratuit pe Internet. Ce pot urmări, prin urmare, cei care vor să-și păstreze legăturile cu patria-mumă?
Ei au deschis, de exemplu, într-o duminică televizorul (sau calculatorul) pe TVRi, unde începe o emisiune a cărei voce din off le picură, duios, în auz: "Țară cu plaiuri de o neasemuită frumusețe, hărăzită de Dumnezeu să fie așezată la răspîntia încercărilor istoriei, cetate a rezistenței împotriva strădaniei marilor imperii de a o stăpîni, România a făcut din străjuirea hotarelor un simbol al dîrzeniei și tenacității" (muzică maiestuoasă de fanfară, ca la jurnalele din anii 50, voce dîrză și însuflețită, cu exact același timbru ca în vremurile de glorie ale propagandei comuniste). "Indiferent cum s-au numit apărătorii de hotar - plăieși, străjeri, potecași, mărginași, cordonași, mai apoi grăniceri și în prezent polițiști de frontieră - esența misiunii lor a rămas aceeași, și cu anumite particularități, în funcție de perioadele istorice parcurse: în timp de pace, străjuirea hotarelor și menținerea ordinii, iar în vremuri de restriște participarea la efortul unitar al poporului de a opri sau alunga dușmanul." Apoi se face un mic istoric al meseriei de grănicer, se vorbește de Ștefan cel Mare sau de "cel dintîi întregitor de neam și țară, Mihai Viteazul", despre actul de naștere al grănicerilor moderni, întocmit de Cuza, sau despre cum grănicerii "s-au acoperit de glorie" în toate războaiele pe care le-a dus patria. Apoi se trece la perioada de după "cea de-a doua conflagrație mondială" și se povestește cum apărătorii fruntariilor țării și-au făcut întotdeauna datoria, trecînd de la Ministerului de Interne la MApN și viceversa. Nici un cuvînt, desigur, despre serviciile aduse patriei în acea perioadă, în lupta împotriva elementelor dușmănoase, care încercau să treacă granița pentru a scăpa de lagărul comunist.
Și astfel ajungem în zilele noastre, cînd a fost înființată poliția de frontieră (imaginile ne arată niște agenți pe ATV-uri negre, cu căști asortate). De data aceasta, muzica triumfalistă se schimbă într-o partitură modernă și lejeră. "În prezent, polițiștii de frontieră sînt funcționari publici cu statut special și acționeză în slujba comunității" - adaugă vocea (act ratat, pentru că nici o clipă, înainte, nu ni se spusese că ar fi acționat și altfel decît în slujba comunității).
"Una dintre prioritățile aderării țării noastre la Uniunea Europeană o constituie crearea sistemului integrat pentru securitatea frontierei" - și discursul continuă de data aceasta în limba gri europeană, despre procesul de instruire a polițiștilor de frontieră, cu o "infrastructură școlară modernă", "un management instituțional eficient" și "îndeplinirea atribuțiilor la nivelul standardelor Uniunii Europene". Imaginile prezintă interioare luminoase, săli moderne de fitness, calculatoare, multe calculatoare, cu tineri concentrați în fața ecranului, aparatură și alte mijloace tehnice din dotare. Și concluzia: "Pe viitorii absolvenți îi putem numi fără să greșim europolițiști."
Credeați că discursul arhaizant, cu "fruntariile țării", și poncifele propagandei național-comuniste nu au loc lîngă "îndeplinirea atribuțiilor la nivelul standardelor Uniunii Europene"? Iată că se poate. După cum ne spun tribunii, vom fi ce-am fost și mai mult decît atît. Adică, deși în pieptul de aramă ne va bate în continuare o inimă de rromân, vom ști să îmbrăcăm și haine evropenești, că așa-i acum la modă.