| |
 SITUAȚIUNEA |
|
Mircea VASILESCU | Europa dumitale
Despre Parlamentul European
De la o vreme, Parlamentul European și-a îmbunătățit marketing-ul. Instituție fundamentală pentru construcția europeană, forul care își împarte activitatea între cele două sedii de la Strasbourg și Bruxelles a avut, multă vreme, un handicap: nu era, asemenea parlamentelor naționale, un organism legislativ. Cele mai importante decizii pentru Uniunea Europeană erau de competența Comisiei Europene și a Consiliului European (adică așa-numitele summit-uri, întîlnirile periodice ale șefilor de stat și de guvern din țările membre). Odată cu perfecționarea mecanismelor instituționale, Parlamentul European a dobîndit un rol mai important în anumite domenii, de exemplu în aprobarea bugetului Uniunii sau în numirea comisarilor europeni. În 2009, la douăzeci de ani de la primele alegeri directe ale parlamentarilor europeni, pentru prima dată cetățenii din UE își vor vota aleșii în aceeași zi în toate țările membre. Măcar simbolic, e un pas înainte pe calea integrării. Dar, deocamdată, dat fiind că Tratatul de la Lisabona încă nu a fost adoptat, rolul Parlamentului European rămîne, cumva, nelămurit. Este, fără îndoială, un for important al democrației europene pentru că dezbate problemele cetățenilor din cele 27 de țări și oferă posibilitatea reprezentării tuturor curentelor de idei și tuturor opiniilor. Dar încă nu este, pînă la capăt, "legislativul european", nu are puteri depline de legiferare. Probabil că acest statut neclar a contribuit la faptul că (așa cum arată Eurobarometrele) destul de puțini cetățeni îi cunosc activitatea, iar cota sa de încredere este destul de scăzută. Ceea ce s-a văzut și la alegerile europene: electoratul prezent la vot a fost din ce în ce mai scăzut, din 1979 încoace.
Așa încît, pentru a ieși din conul de umbră și de dezinteres, de la o vreme Parlamentul European a devenit mult mai activ în materie de comunicare. Site-ul său (www.europarl.europa.eu) este foarte cuprinzător, publicînd toate documentele, rezoluțiile, dezbaterile, discursurile, dar avînd și o parte mai "prietenoasă", cu un fel de știri redactate simplu și clar. Din 17 septembrie, există și Europarl TV, care transmite pe Internet nu doar dezbaterile în direct (acestea puteau fi văzute și înainte pe site-ul instituției), dar și o producție proprie de programe. În numele interactivității, cetățenii vor putea, desigur, să-și exprime opiniile și să contribuie la conținutul canalului TV. Parlamentarii europeni speră ca, prin toate aceste mecanisme de comunicare, să devină mai cunoscuți cetățenilor pe care îi reprezintă.
Oricum, vizibilitatea lor a crescut în ultima vreme mai ales datorită cîtorva reglementări în domenii care privesc viața de toate zilele a europenilor. Cel mai mare succes a fost, fără îndoială, micșorarea tarifelor de roaming, obținută la inițiativa eurodeputaților. S-au votat rezoluții ori declarații scrise cu privire la tot felul de domenii și probleme: combaterea drogurilor, persoanele fără adăpost, transparența în rezervarea biletelor de avion, protecția mediului etc. Uneori, Parlamentul European pare un fel de oficiu pentru protecția consumatorilor, căci din documentele discutate și votate se întrevede "grija pentru cetățean". Desigur, nu e nimic rău în asta, dar există riscul ca alegătorii să perceapă instituția parlamentară a UE ca un fel de entitate care se ocupă de chestiuni "de rutină", nu de marile probleme.
Nu este, totuși, așa. Înainte de toate, PE rămîne un forum de dezbateri, un spațiu al confruntărilor de idei și opinii. În virtutea acestui fapt, se perindă pe sub cupola sa tot felul de inițiative și se solicită tot felul de lucruri - unele "cerute" de realitate, altele doar de "trend"-ul ideologic. După ce, recent, fusese respinsă ideea înființării unui Institut European al Egalității de Șanse, chestiunea discriminării între femei și bărbați a revenit în atenție datorită raportului "Influența marketing-ului și a publicității asupra egalității dintre femei și bărbați". Autoarea este Eva-Britt Svensson, reprezentantă a Grupului Stîngii Unite, fostă președintă a unei mișcări care milita pentru neintegrarea Suediei în UE. Potrivit raportului, "publicitatea care transmite mesaje discriminatorii și/sau degradante din perspectiva de gen, precum și toate tipurile de stereotipuri de gen constituie un obstacol în calea realizării unei societăți moderne și egalitare". Așa încît țările membre sînt invitate să facă studii despre imaginea femeilor și a bărbaților în publicitate și să ia măsuri (inclusiv juridice) pentru ca utilizarea femeii ca "obiect sexual" sau în ipostaze "degradante" (adică "la cratiță" sau "la spălat rufe"), dar și a bărbatului-spălînd-mașina-în-fața-casei să înceteze. S-au cerut chiar reglementări la nivel european pe această temă. Și - pentru a stimula exemplele pozitive - acordarea unui premiu acelor reclame care se îndepărtează cel mai mult de abordările "stereotipe". Comisarul european pentru mass-media și societatea informațională, Viviane Reding, s-a opus, pe bună dreptate, acestor solicitări, arătînd că ar afecta libertatea de exprimare: nu reglementările "unice" și impuse sînt soluția, ci autoreglementarea, care funcționează deja în multe state; iar legile deja existente oferă suficiente soluții împotriva discriminărilor. Are perfectă dreptate. Ceea ce nu s-a mai spus în dezbateri (poate că nu era destul de "politic corect" pentru sala Parlamentului) este că, între cele 27 de țări membre, există substanțiale diferențe culturale. Între egalitarismul nordic și "conservatorismul" sudic - în care multe stereotipii despre femei și bărbați sînt, de fapt, valori asumate de o bună parte a oamenilor - există deosebiri care nu pot fi anulate printr-o politică europeană unică. Iar dacă Europa vrea să rămînă un spațiu al diferențelor culturale, trebuie să tolereze și ceea ce unora, mai "updatați" din punctul de vedere al corectitudinii politice, li se poate părea un stereotip periculos și învechit. Între altele, și de aceea este bun și necesar Parlamentul European: pentru a dezbate tot felul de idei înainte ca acestea să devină norme.
toate câmpurile sunt obligatorii
|
|
|
|
