Dilema veche
Nume: E-mail:
   
   
 
 
SITUAȚIUNEA

Andrei PLEȘU | nici așa, nici altminteri
Brancardierul român

Cînd intri într-un spital occidental, intri într-o mașinărie. Iar cînd ieși, mort sau viu, porți toate însemnele procedurilor standard prin care ai trecut. Nici o surpriză, nici o aproximație, nici un mister. Cînd intri într-un spital românesc, intri într-o pagină de literatură. Lucrurile se desfășoară imprevizibil, ezită între moțăială și perplexitate, între precipitări palpitante și lentori turcești, între reguli aspre și relativism balcanic. Ai parte și de duioșii materne (capeți pastiluțe și păpică, ești invitat să ridici mînuțele și să-ți scoți pijămăluța), dar și de bruftuluială pedagogică sau de plictisite răceli funcționale. E aventuros, e omenește, e „plin de viață“. Precaritatea stimulează imaginația. Toți, medici, infirmiere și pacienți, caută soluții ingenioase pentru probleme care, în mod normal, se rezolvă rutinier. Bunăvoința alternează cu exasperarea, organizarea lasă mereu spațiu de joc pentru manevre arbitrare, ghinioane sau noroace. E aventuros. E provocator. Nu te plictisești. Adică e ca și în afara zidurilor spitalului. Nu ești în altă lume: ești acasă! Și fiecare se descurcă cum poate.

În ultima vreme, am avut parte și de eficiența apuseană și de lirica proză autohtonă. Am amintiri de neșters. De pildă întîlnirea cu un brancardier din cutare spital (local), unde trebuia să fiu cercetat cardiologic. Cercetarea cu pricina implica, după încheierea ei, mai multe ore de imobilitate. În banalele spitale capitaliste, ești dus la locul faptei cu patul (pe rotile) din salon și ești adus înapoi cu același pat. La noi, patul din salon e un pat stabil, matrimonial, greu de mutat din loc. Așa că te duci pe jos și te întorci pe o targă ambulantă. Problema e că trebuie să ajungi de pe targă în pat fără să te miști. Problema e și că targa nu încape în rezerva în care se află patul. E momentul în care intră în scenă brancardierul: un băiat mărunțel și binevoitor, obligat să rezolve lucrurile prin mijloace proprii. „Trebuie să vă pun în pat“, mă anunță, tehnic, amicul. „Și cum facem?“, întreb eu, oarecum încurcat. „Vă iau în brațe!“ „Matale nu știi ce spui!“ – zic, surîzînd zburdalnic. „Am peste o sută de kile!“ „Nu-i nimic, sînt obișnuit!“, răspunde bonom preopinentul, aducînd un candid omagiu bunăstării dîmbovițene, cu efectele ei radicale asupra siluetei. Pînă să fac o listă de argumente descurajante, omul se pune pe treabă.


Scoate dintr-o geantă un brîu de piele, o chingă, o cingătoare din cele pe care și le pun hamalii de mobile și piane, ca să ridice greutatea mai ușor, fără risc de hernie. Se înhămează rapid, cu mișcări experte și, pînă să perorez compătimitor, mă ia în brațe, ca pe un prunc hipertrofic, lovit de dambla. Mă pomenesc cu nasul în gîtlejul lui și văd o mică apocalipsă organică: vene care se dilată, gata să pocnească, și o parcelă de piele care se învinețește amenințător. Brancardierul e, poate, salvarea mea, dar eu sînt, cu siguranță, apoplexia lui. Am ajuns în pat cu o conștiință vinovată și cu un durabil amor frățesc pentru binefăcătorul meu. Așa ceva nu poți trăi într-un „stabilament“ civilizat. Orice contact uman, orice emoție, orice frison psihanalitic sînt excluse. Și, în vreme ce spitalul apusean e un loc fără memorie, spitalul nostru strămoșesc e o interminabilă sursă de amintiri, ca aceea pe care tocmai am povestit-o. Apropo: există școli care să formeze brancardieri? Sau trebuie să umplem spitalele cu filozofi reciclați, capabili să ia în brațe, prin puterea gîndului, pacienți de mare tonaj? Dar asta e o problemă de reformă a învățămîntului, pe care guvernul și președinția o vor tranșa ferm, dacă nu acum, măcar în mandatul următor.



Trimite unui prieten!
numele tau:
mailul tau:
email prieten:


Adaugă comentariu
toate câmpurile sunt obligatorii

Nume 
E-mail 
Subiect 
Comentariu 
Introduceţi textul afişat mai jos în câmpul alăturat 



Comentarii
Acest articol are 36 comentarii.

1. Realitate dureroasa

adăugat de Stefan Caliga la data de 13 iulie 2009 23:24:25


Cat adevar! Elegant, admirabil scris - stilul este, de altfel, inconfundabil! - si dureros de adevarat.
Insa exista un "dar"... Poate o omisiune eleganta legata de o alta realitate: brancardierul, prost platit (dupa buget!) este un tip selectiv. Preia numai anumiti pacienti, oameni mai cu dare de mana! Ceilalti, tot bolnavi si chinuiti de suferinta, ori sunt nevoiti sa faca apel la ajutorul celor din jur, ori trebuie sa fie "atenti". Obicei turco-fanariot, pomenit din veac si rezistent la orice fel de schimbari. De epoca istorica sau oranduire sociala.
Amaratul care nu are de unde da, asteapta...
Se framanta, se indigneaza si, daca mai are cat de cat vlaga, cu ajutor dat de crestinii mai milosi ajunge, taras-grapis, la patul de suferinta.
Ori nu-i asa?!

2. Deci este cu putinta!

adăugat de taica belcu la data de 13 iulie 2009 22:12:25


Absolut eminent!Asta da! Enorma bucurie!

3. Brancadierul

adăugat de valaha la data de 13 iulie 2009 22:05:19


Este omul de a carui existenta nu stii si nu-ti pasa decit atunci cind iata situatia o impune.Ati surprins o frintura din umilintele bolnavului roman in Romania,desi cred ca aveti mai multe amintiri de care a-ti vrea sa scapati,dar memoria este capricioasa te lasa cind vrea ea si nu cind doresti.De asta salutul traditional si urarea cea mai intilnita la oamenii simpli este:sanatate,sanatate sa dea Domnul,etc sa nu ajungi pe la spitale e cel mai bine ,de unde vine si groaza unora de a se interna si chiar de a merge la medic,Ati trait un moment de realitate imediata pe care n-ati cunoscut-o.Mai sint si altele,intr-o viata de om traiesti multe astfel de intimplari,dar eu va doresc simplu SANATATE sa nu mai aveti cosmaruri din astea!

4. Multumim !

adăugat de dan la data de 13 iulie 2009 21:24:12


Multumim dle.Plesu.Sa va deaDumnezeu sanatate si puterea de a scrie in continuare.

5. doar un detaliu

adăugat de groaznix la data de 13 iulie 2009 19:29:42


pastrand concluzia (spitalul romanesc, ca si viata romaneasca, e o aventura), tre sa remarc ca transbordarile "manuale" pat <-> carucior cu rotile <-> targa sunt absolut curente in orice spital, fie el romanesc sau occidental (experienta proprie din state).
in rest, excelent micul articol, ca de obicei. multam.

6. asta este ..parfum

adăugat de alexandru la data de 13 iulie 2009 14:37:39


pai d.le plesu "tratamentul" brancardierului din poveste a fost ..parfum .tatalui meu ,"instalat" pe brancarda i s-a furat veregheta de pe deget in timpul unui asemenea transbordari ! v-ati cautat bine apoi in buzunare ? ... suntem urmasii hotilor de cai de la Roma ! si aici s-a nascut un aforism grozav : se poate fura orice cu conditia sa fie mai mic decat usa ....

7. MADE IN ROMANIA

adăugat de john la data de 13 iulie 2009 14:14:06


extrem de amuzant articolul, si de realist

FELICITARI!

8. CU PRESUL

adăugat de M.M.LOVISTE la data de 13 iulie 2009 13:43:38


Sa o luam pe rand: brancardierului din poveste nota 10, autorului micii povestiri nota 9, pt.modul aproape literar de a spune activitatea brancardierului,care s-a intamplat in realitate.Dl Plesu e baiat citit,inteligent,cu un mic dar de a povesti,dar c0nstiinta?Aici trebuie sa lucreze la greu.Din cauza aceasta il mai cert.Il rog sa ma ierte!?

9. Calmant

adăugat de bogdan pacurar la data de 13 iulie 2009 11:01:00


Demult nu mai citisem o pagina care sa-mi aminteasca atit de puternic de Jerome K. Jerome. Comparabil cu episodul in care eroul isi povesteste trairile dupa ce a citit dictionarul cu betesugurile de la A la Z

10. Multumim !

adăugat de Nicolae M. Mihailescu la data de 13 iulie 2009 10:24:00


Stimate dle. Andrei Plesu,
Ca de fiecare data, sunteti sublim in tot ce scrieti ! E un fel de a "face haz de necaz" Oare "mai marii zilei" citesc Dilema ? Din pacate, la cate dileme au, nu le ajuta nici acest superb text.
Va doresc sa aveti parte, in continuare, de multa sanatate, pentru binele nostru al celor care va apreciaza
Cu stima,
Nicolae M. Mihailescu



Nicolae M. Mihailescu

11. deocamdata norocos

adăugat de Victor Balintoni la data de 13 iulie 2009 08:26:20


N-am avut de-a face cu sistemul; am citit/auzit si de bine, dar mai ales de rau.

Dar ma apuca groaza gindindu-ma la un compatriot ca postatorul @ Despotu; din existenta unora ca el s-a nascut vorba: "Doamne, bine ca nu-i mai rau!"

12. Lirism

adăugat de Aligator la data de 13 iulie 2009 07:47:27


Cred ca domnul Plesu l-ar intrece pe Ion Creanga daca ar incepe sa scrie cateva nuvele. Serios vorbind, avem lirism domnule nu gluma.

13. He, he, he, bade!

adăugat de gigel la data de 13 iulie 2009 07:13:42


Si inca nu am ajuns in punctul cel mai de jos. pentru documentare: http://www.romanialibera.ro/a159595/academia-medicala-fratia-doctorilor-politicieni-si-masoni.html

14. Am gasit si eu o procedura simpla

adăugat de Marius Delaepicentru la data de 13 iulie 2009 01:48:52


http://page5.auctions.yahoo.co.jp/jp/auction/e94153149

15. mai ilustrativ totusi

adăugat de prodei la data de 14 iulie 2009 19:42:28


Dl Plesu ar fi putut sa scrie foarte bine despre manariile care se fac in spital, pastrand bineinteles acelasi stil inconfudabil. Se cunoaste bine cazul: intra asistenta sau infirmiera in salon, mana se duce automat la portofel. In situatiile astea bolnavul trebuie sa fie foarte agil. Ma intreb oare ce fac aia care nu pot sa-si miste mana. Fac un calcul si platesc la externare? Si aici se putea foarte bine compara cu spitalele occidentale.

16. Tare !

adăugat de ovid la data de 14 iulie 2009 09:13:06


Tare de tot. Si faza cu locul plin de amintiri asa e.

17. Dl. Plesu intra in spitalele reale?

adăugat de Duduveche la data de 14 iulie 2009 06:31:01


Dl. Plesu de un timp isi face un obicei de a comenta realitatea romaneasca. Intr-un mod caustic si eficient. Dar e o problema. Dumnealui, om foarte bogat, aflat la brat cu Puterea de 20 de ani, nu are niciun contact cu Romania reala pe care o critica (aia mirositoare, aia cu golani, aia cu ciini vagabonzi, aia cu brancardieri cu vene umflate). Deci indraznesc sa spun ca mesajele dumnealui se anuleaza pentru cei ce stiu standingul dlui. Plesu. PS - Nu cultiv o saracie egalizatoare a oamenilor dar totusi nu pot admite aceste critici de la cineva care traieste, la propriu, intr-un turn de fildes.

18. apropos de transport pacienti

adăugat de eliza la data de 14 iulie 2009 06:03:01


strict vorbind, acum niste ani, la Spitalul din Galati, unde opera un faimos ortopedist pe care l-au dat afara din functie pentru ca era prea bun, bolnavul Z, Dumnezeu sa il odihneasca in pace, nu putea fi transportat pe scari , de la salon la salvare, operat fiind.Nici solutia "servicii contra plata" nu a mers.Atunci, fiul bolnavului si-a luat parintele in spate doua etaje si s-a ales cu o fractura de coloana vertebrala in zona cervicala.MInca-l-ar boala de sistem de sanatate romanesc!

19. Mister Plesu, n-ati fost in spitale

adăugat de Al la data de 14 iulie 2009 04:33:14


Mister Plesu, n-ati fost in spitale pentru ca daca ati fi fost v-ati fi trezit rugat(+"") ca sa sponsorizati spitalul daca doriti sa fiti tinut acolo....chiar daca ati avea asigurarile platite la zi.
E o CRIMA ce se intimpla acolo si ce fac cei de sus.
Nu mai e hotie ci crima premeditata.

20. absolut savuros!

adăugat de underdog la data de 14 iulie 2009 03:58:44


:))))))

21. SUNTETI........

adăugat de Gladiatorul la data de 15 iulie 2009 17:13:11


......VECHI, RARI si GENIALI. Multumesc bunului Dumnezeu ca existati (Domnia Voastra domnule Andrei Plesu si intelighentia juventina care va sta prin preajma) si ca aveti o varsta la care mai pot sa sper ca intelectualitatea RASATA a Romaniei poate schimba soarta acestui popor lipsit de BINECUViNTARE. Cu respect profund si consideratie, G.

22. EXCEPTIONAL!!!

adăugat de Gladiatorul la data de 15 iulie 2009 16:59:48


Mai ceva decat la ruleta ruseasca: POSTAREA de la ora 00 (azi 15 iulie '09) este (sau nu mai este) la NR. 25, iar POSTAREA de la ora 14 (tot azi 15 iulie '09) este (sau nu mai este - si de ce mai este sau nu mai este) la NR.22. Cu deosebita stima, acelasi.

23. EXCEPTIONAL!!!

adăugat de Gladiatorul la data de 15 iulie 2009 16:59:47


Mai ceva decat la ruleta ruseasca: POSTAREA de la ora 00 (azi 15 iulie '09) este (sau nu mai este) la NR. 25, iar POSTAREA de la ora 14 (tot azi 15 iulie '09) este (sau nu mai este - si de ce mai este sau nu mai este) la NR.22. Cu deosebita stima, acelasi.

24. noul Caragiale

adăugat de lucian la data de 15 iulie 2009 15:41:34


o realitate cruda expusa in scris cu multa maiestrie si umor.multa admiratie pentru Andrei Plesu

25. AR FI DE RAS, DACA N-AR FI DE PLANS.

adăugat de Gladiatorul la data de 15 iulie 2009 14:36:19


EXCEPTIONAL. Ma inclin in fata Domniei Voastre, domnule Plesu. Cu cele mai alese ganduri. Dar este in reluare, nu' asa, vorba Oracolului (uciga-l, Doamne iarta-ma).

26. .

adăugat de ana arkadievna karenina la data de 15 iulie 2009 14:05:32


Genial!!! Sunteti bucuria mea in fiecare saptamana (atunci cand va citesc articolele)

27. Sanatatea in Romania

adăugat de Aurber la data de 15 iulie 2009 13:10:52


Dupa 20 de ani de libertate , nu am fost inca in stare sa se organizeze sitemul de santate si renovarea spitalelor! Rusine si vai de cei ce sant bolnavi! Ma intreb oare cei de la conducere, vad toate astea, iubesc Romania si romanii? Se multumesc numai ca ei sa "traiasca", ceilati ...sa se descurce....incodata RUSINE...Ce doctori sant acestia ca nu "vad" situatia dezolanta pacientilor lor si nu lupta pt.ei!Articolele ca acesta, critica, tot nu aduce o imbunatatire!Rusine

28. Multumesc

adăugat de silviu costin la data de 15 iulie 2009 00:10:30


Felicitari! Va multumesc pentru articol!

29. sanatatea

adăugat de calu la data de 17 iulie 2009 19:31:49


Domnule Plesu,afirmatia d-voastra cum ca divinitatea trebuie sa existe pentru ca altfel Pamantul s-ar autodistruge,facuta in perioada in care erati ministru este la fel de actuala si acum!Imi dau seama cate persoane de nivelul intelectual europarlamentaro-becalian trebuie sa fi intalnit in saloanele europene!?Cat despre tema de azi,un cuvant de apreciere pentru medicii devotati(ex dsoara.dr. Voda-Turda).

30. Good job.

adăugat de Biochetshasse la data de 18 iulie 2009 14:18:15


<a href=http://blog.ifrance.com/4youschulrucksack>4you schulrucksack</a> <a href='http://blog.ifrance.com/sexdating'>sex dating</a> <a href=http://blog.ifrance.com/abbywinter>abby winter</a> <a href='http://blog.ifrance.com/abbywinter'>abby winter</a> <a href='http://blog.ifrance.com/4possystem'>4 pos system</a>

31. o framantare

adăugat de robert la data de 19 iulie 2009 18:11:50


Domnule Plesu, ce anume va impiedica sa candidati la presedintia Romaniei? S-au facut tot felul de analize stupide, s-au cautat tot felul de criterii de referinta,nume necunoscute laolalta cu personaje sinistre clasice au fost puse pe firmament, dar eu simt, in adancul sufletului meu, ca cea mai potrivita candidatura, pentru Romania anului 2009, sunteti dumneavoastra. Prefer sa nu insiruiesc motivele. Sunt prea multe. Deci, pe cand?

32. un cuvant: GENIAL !!!

adăugat de Nnickx la data de 19 iulie 2009 09:09:11


un cuvant: GENIAL !!!am ras de am crezut ca o sa am nevoie si eu de un brancardier :)))

33. brancardieru'

adăugat de camelia mocanu la data de 13 august 2009 17:32:15


il iubeam oricum pe Domnul Plesu,acum il iubesc...ca la-nceput
multumesc pentru acest articol
brancardierii au o munca la fel de grea si la fel de prost platita ca orice lucrator din sistemul sanitar,care,ca orice sistem e plin de uscaturi dar si de foarte multi oameni de calitate

34. Brancardierul roman Andrei Plesu

adăugat de Popa Doina la data de 13 septembrie 2009 10:01:48


Excelent scris (ca tot ce vine de la Domnul Andrei plesu), superadevarat dar din pacate foarte trist si nerezolvabil pe termen mediu.

35. Pentru d-nul Plesu

adăugat de vali la data de 14 septembrie 2009 07:32:27


un cometariu interesant la acest articol am citit pe "terapeutic.weblog.ro"...atrage atentia asupra absentei din literatura romana a unei semnificative "illness narrative"... poate d-nul plesu poate face ceva in acest sens...

36. GENIAL

adăugat de Ovidiu la data de 29 octombrie 2009 10:01:36


Un talent desavarsit in a descrie orice - frumosul, uratul, banalul - intr-un mod cu totul si cu totul deosebit. <br />
Domnule Plesu, scrierile dumneavoastra sunt ca un susur de izvor, ca o muzica de harpa. Chapeau!


 
 

 
 
© Dilema Veche 2006 - Toate drepturile rezervate