Comedia ratărilor

Publicat în Dilema Veche nr. 746 din 7-13 iunie 2018
Comedia ratărilor jpeg

■ Jeffrey Eugenides, Marele Experiment, traducere de Alexandra Coliban, Editura Polirom, 2018.

După trei romane de imens succes publicate însă la distanţă de aproape un deceniu unul de altul (ecranizatele Sinuciderea fecioarelor şi Intriga matrimonială, şi Middlesex, premiat cu Pulitzer, toate trei traduse la Polirom), Jeffrey Eugenides a revenit anul trecut cu o colecţie de zece povestiri scrise în perioada 1989-2017 şi, cu excepţia celor două inedite, publicate în reviste, în special în The New Yorker. Deşi scrise într-o perioadă atît de lungă, două fiind legate de romanele sale (una avînd ca protagonist un personaj din Intriga matrimonială, cealaltă fiind un episod desprins ca atare din monumentalul Middlesex), prozele sînt omogene stilistic, iar critica a detectat imediat marea lor temă: ratarea ca urmare a obsesiei banului (cronicarul de la The New York Times vorbind chiar de o „automutilare mentală“ cauzată de idealul îmbogăţirii), dar şi din cauza complicatelor relaţii de cuplu.

În povestirea „Văicăreţele“, cea care deschide volumul şi una dintre cele inedite, două vechi prietene („bătrîna cea tînără şi bătrîna cea bătrînă“) se regăsesc în situaţia de a fugi pentru ultima oară de-acasă. Cea mai bătrînă dintre ele, care deja dă semne de demenţă, a fost depusă de familie într-un azil modest, astfel că prietena ei mai tînără o răpeşte pentru a trăi cîteva luni împreună, ca pe vremuri, într-o casă izolată de zăpezi – o emoţionantă punere în abis a minţii în care viscolul demenţei imaculează mintea bătrînei. Nu e singura povestire care are în centru o prietenie. În „Grădini capricioase“, doi bărbaţi, unul văduv, celălalt părăsit, se regăsesc într-un moment nepotrivit pentru a-şi fi de ajutor unul altuia, pe cînd, în „Par avion“, o altă poveste despre dezastru şi prietenie, doi tineri ajung pe o insulă thailandeză, unde unul dintre ei, afectat de dizenterie, se încăpăţînează să creadă într-un leac tradiţional pentru ca, în cele din urmă, deshidratat şi subnutrit, să aibă parte de o iluminare care îl goleşte, la propriu, de orice legătură cu propriul corp şi cu starea materială a acestei lumi. Într-un volum în care majoritatea personajelor aleargă după bani, aceste povestiri despre căutarea, în cele din urmă, ratată a unei forme anume de spiritualitate dau o notă profund ironică întregului tablou al condiţiei umane (americane) ilustrată de Jeffrey Eugenides.

Cum se întîmplă şi în „Muzică timpurie“, poate cea mai tristă povestire din carte, în care un profesor pasionat de muzica veche primeşte de la soţia lui un clavicord ale cărui rate nu le poate plăti. În timp ce se ascunde de recuperatorul de credite, amărîtul de profesor continuă să cînte la clavicordul din vremea lui Bach ca şi cum în succesiunea de note atinse ar putea atinge mîntuirea. Şi aici, din nou, Eugenides îşi arată măiestria: „De fapt, situația lui nu era atît de diferită de‑a altora. Doar că el ajunsese la capătul drumului un pic mai devreme. Tot așa era și pentru vedetele rock și pentru muzicienii de jazz, pentru romancieri și poeți (sigur pentru poeți); tot așa era și pentru directorii de firme, pentru biologi, programatori, contabili, florari. Artiști sau nu, universitari sau nu, chiar și pentru soţia lui și omul de la firma de recuperări: nu conta. Nimeni nu știa cum sunase muzica originală. Nu puteai decît să presupui, din datele avute, și să speri că te apropii. Nu exista vreun acordaj incontestabil sau vreo schemă scrisă de mînă pentru compozițiile pe care le interpretai, iar viza de care aveai nevoie ca să vezi claviatura Maestrului îți era întotdeauna refuzată. Uneori ți se părea că auzi muzica, mai ales în tinerețe, iar apoi îți petreceai restul vieții încercînd s‑o reproduci. Viața tuturor era muzică timpurie.“

În celelalte scenarii ale ratării, o femeie ajunsă singură la 40 de ani dă o petrecere de inseminare (vezi şi fragmentul de mai jos) în urma căreia se va autofertiliza cu sperma unui bărbat străin ales datorită „aurei“ sale (acesta fiind şi titlul povestirii, de asemenea ecranizată şi dezvoltată într-o comedie bună sub titlul The Switch); un bărbat îşi seduce bona, iar soţia lui obţine un ordin de restricţie, astfel că ajunge să-şi spioneze propria familie ascuns în tufişurile din propria grădină; un întreprinzător ajuns la vîrsta pensionării continuă să investească fără succes în moteluri dărăpănate; un editor şi un contabil creează imprudent o tipografie-fantomă pentru a delapida editura unui magnat; un profesor de fizică este sedus (şi, deşi nevinovat, chemat în instanţă) de o studentă de origine indiană al cărei plan era să-şi însceneze dezvirginarea pentru a evita o căsătorie aranjată – aceasta din urmă fiind şi o ilustrare a felului în care, sub pălăria fenomenului #metoo, încap de asemenea multe abuzuri.

Zece povestiri brici, scrise impecabil (şi traduse pe măsură de Alexandra Coliban, recent premiată de Uniunea Scriitorilor pentru turul de forţă din Contraviaţa lui Philip Roth, Polirom, 2017) – o privire care ajunge cu graţie şi, mai ales, cu umor în miezul lucrurilor.

***

Jeffrey EUGENIDES

Marele Experiment

(fragment)

„După treizeci și cinci de ani“, scria în revistă, „femeile încep să aibă dificultăți cînd doresc să rămînă însărcinate.“ Tomasinei nu‑i venea să creadă. Exact cînd mintea apucase pe calea cea bună, începuse corpul s‑o ia razna. Natura nu dădea două parale pe nivelul ei de maturitate. Natura voia ca ea să se fi măritat cu iubitul din facultate. De fapt, din punct de vedere strict reproductiv, natura ar fi preferat ca ea să se fi măritat cu iubitul din liceu.

Văzîndu‑şi de viață, Tomasina nu observase că ovulele ei se duceau pe apa sîmbetei, lună de lună. Acum îşi dădea seama de toate. În timp ce ea făcea voluntariat în facultate, pereții ei uterini se subțiau. În timp ce ea își lua licența în jurnalism, ovarele ei își diminuau producția de estrogen. Şi în timp ce ea se culca cu cîți bărbați avea chef, trompele ei uterine începeau să se îngusteze, să se înfunde. La douăzeci și ceva de ani. Acea perioadă extinsă a copilăriei americane. Perioada în care, cu studiile terminate și un loc de muncă, în sfîrșit putea și ea să se distreze puțin. Tomasina avusese o dată cinci orgasme cu un șofer de taxi pe nume Ignacio Veranes, în timp ce era parcat pe Gansevoort Street. Avea un penis strîmb, în stil european, și mirosea a ulei de motor. Tomasina avea douăzeci și cinci de ani pe atunci. N‑ar mai fi repetat experiența, dar se bucura că o făcuse atunci. Ca să nu aibă regrete. Însă, eliminînd unele regrete, nu faci decît să dai naștere altora. N‑avea decît douăzeci şi ceva de ani pe atunci. Își făcuse de cap, atîta tot. Dar din douăzeci şi ceva făcuse treizeci, încă două relații eșuate și ajunsese la treizeci și cinci, iar într‑o zi te pomenești că pui mîna pe o revistă și citești: „După treizeci și cinci de ani, fertilitatea femeii începe să scadă. Cu fiecare an, procentul de avorturi și defecte congenitale crește“.

S‑a gîndit la ei, la copiii pe care nu‑i făcuse. Erau înșirați la geamurile unui autobuz școlar fantomatic, cu feţele lipite de sticlă, cu ochii mari, cu genele umede. Se uitau afară, strigînd: „Înțelegem. Nu era momentul. Înțelegem. Chiar înțelegem“. Autobuzul a plecat hurducîndu‑se și l‑a văzut pe șofer. A ridicat o mînă osoasă spre schimbătorul de viteze, întorcîndu‑se spre Tomasina cu un zîmbet larg.

În revistă mai scria că avorturile se produceau tot timpul, chiar și fără ca femeia să observe. Blastule minuscule se frecau de pereții uterini și, nereuşind să se prindă, se prăbușeau prin țevăraie: cea umană și apoi cealaltă. Poate că supraviețuiau în vasul de toaletă preț de cîteva secunde, ca niște peștișori. Nu știa. Dar după trei avorturi, o sarcină pierdută oficial și cine mai știe cîte neoficial, autobuzul școlar al Tomasinei era plin. Cînd se trezea noaptea, îl vedea îndepărtîndu‑se încet de bordură și auzea larma copiilor înghesuiți pe scaune, țipetele acelea la limita imperceptibilă între rîs și plîns.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.