Arte vizuale
Eforturi inutile?
Eforturi inutile. Mişcări fără o direcţie precisă. Acţiuni fără scop. Dar gesturi care arată absurdul, nedreptatea, persecuţia. Francis Alÿs, unul dintre cei mai în vogă artişti europeni (este european doar prin naştere, altminteri, trăieşte la Mexico City) prezintă la Tate Modern o interesantă reflecţie despre sensurile şi rosturile artelor contemporane. Le Monde vede în acest demers „evenimentul sezonului“ în artele vizuale.
citiţi 0 comentarii 296 vizualizăriArta interzisă?
„Sacrilegiu“, „instigare la ură“, „pornografie“. Acuzaţiile dure au fost formulate împotriva lui Andrei Erofeev şi Iuri Samodurov, doi artişti care au îndrăznit să se joace cu focul în Rusia. Adică să deschidă o expoziţie cu „Arta interzisă“. Cei doi au adunat cîteva zeci de lucrări de artă (fotografii, colaje etc.).
citiţi 0 comentarii 1234 vizualizări"Cînd ești artist, ești mereu undeva între adevăr și mască" - interviu cu Isabelle HUPPERT
Isabelle Huppert e provocatoare, subtilă, severă, tandră, extravagantă, prețioasă, isteață, seducătoare, maternă, tăioasă, glacială, ispititoare etc.
Tineri artiști români la Institutul Italian
La 101 ani de la lansarea de către Filippo Tommaso Marinetti în paginile prestigiosului ziar parizian Le Figaro a „Manifestului futurist“, cînd a lansat nu numai premisele noilor coordonate ale artei, designului grafic, arhitecturii şi teatrului în secolul XX, ci şi un mod original, ce va deveni specific avangardei, de a se adresa publicului, în spirit futurist, adică abordînd într-un anumit fel tradiţia, convenţiile, Institutul Italian de Cultură prezintă o expoziţie de schiţe de costume şi decoruri realizate de studenţi.
citiţi 0 comentarii 988 vizualizăriArtă pentru toți
Pe la începutul anilor ’80, ministrul francez al culturii, Jacques Lang, a întreprins cîteva demersuri substanţiale pentru a ameliora accesul publicului larg la manifestările culturale. Prin acest program de „democratizare a culturii“ au luat naştere Sărbătoarea Poeziei, Noaptea Muzeelor, apoi Sărbătoarea Muzicii şi, în cele din urmă, Noaptea Galeriilor.
citiţi 0 comentarii 749 vizualizăriPromisiunile trecutului estic
„În Estul Europei, oamenii încă mai cred că arta poate schimba lumea“ – citatul e aproximativ, iniţial nu m-am gîndit să-l notez, însă eticheta care însoţeşte ciclul de lucrări albaneze de artă în spaţiul public îmi revine obsedant în minte. „Cazul Tirana“ e o secţiune aparte a expoziţiei „Les Promesses du Passé“ deschisă acum o lună şi jumătate la Centrul „G. Pompidou“.
citiţi 0 comentarii 934 vizualizări„Pentru români moda e o necunoscută“ – interviu cu designerul vestimentar George ENACHE
PLM este un proiect personal prin intermediul căruia mă joc online cu jucăriile mele preferate, cum ar fi: moda, fotografia, graphic design-ul, machiajul ş.a.m.d. Prin existenţa acestei reviste nu încerc să demonstrez ceva anume, ci încerc să-mi folosesc timpul liber într-un mod creativ, atît cît îmi stă în putinţă.
citiţi 0 comentarii 993 vizualizăriÎn atelierul lui Ştefan Câlţia
Cînd mă gîndesc că ani şi ani am fost pur şi simplu măgar cu pictorii, refuzînd în repetate rînduri să le vizitez atelierele, de teamă (sfîntă dobitocie!) să nu deranjez dulcea foială a muzelor, fantasmelor, culorilor, cutiilor, pînzelor şi, mai ales, a nenumăratelor sticloanţe cu varii elixiruri alcoolico-melancolizante, mă cuprinde o ruşine mortală.
citiţi 3 comentarii 1879 vizualizăriBienala Bucureştiului: acţiune şi naraţiune – interviu cu Felix VOGEL
Ceea ce mi se pare fascinant la Bucureşti este faptul că scena de artă nu este încă foarte dezvoltată. În Berlin – oraşul meu – e aproape plictisitor: ai prea multe spaţii de artă, prea multe galerii, prea multe muzee de artă contemporană.
citiţi 0 comentarii 1228 vizualizăriRevoluţie, rezoluţie
Expoziţia îşi propune o analiză a discursului cultural al ultimelor două decenii. Una dintre direcţiile principale este caracterul profund cultural al experienţei postcomuniste; mai simplu spus, postcomunismul după 20 de ani nu s-a dovedit a fi altceva decît cultură.
citiţi 0 comentarii 768 vizualizări● Anatole France, Insula pinguinilor (traducere din limba franceză şi note de Aurel Tita, Colecţia „Carte de buzunar“, Editura Curtea... detalii
După Viaţa amoroasă şi Soţ şi soţie, a apărut la Editura Polirom Thera, romanul din 2005 al scriitoarei israeliene, Zeruya Shalev. Nu ... detalii
Un articol foarte amuzant în DailyBusiness.ro despre nume de firme romăneşti. V-aţi întrebat vreodată cu ce se ocupă firma "Bunica din Vaslui... detalii
Guvernul nu ne mai merită
Goana disperată a Guvernului după taxe şi impozite (culminînd cu brambureala privind taxarea drepturilor de autor) mi-a amintit de un episod mai vechi, de cînd predam limba şi literatura română la Universitatea „La Sapienza“ din Roma. Eram, carevasăzică, angajat de universitatea romană şi plătit, practic, de Statul italian. Aşa încît – ca toţi ceilalţi salariaţi – am contribuit la intrarea Italiei în zona euro. Să mă explic.
citiţi 5 comentarii 2968 vizualizăriAdevărata ciocnire a civilizaţiilor
Cum nu era loc în spaţiul de editorial pentru a enumera toate aberaţiile din declaraţii, am revenit imediat cu un articol mai lung pe Hotnews, unde detaliam povestea. Şi mi-a venit ideea să îndemn la grevă fiscală, cu un mesaj simplu: nu mergeţi să plătiţi aceste taxe pînă cînd Guvernul nu ne oferă posibilitatea de a completa o singură declaraţie de venituri, care poate fi făcută pe Internet, şi nu lunar, ci anual.
citiţi 1 comentariu 1276 vizualizăriNote
În iunie 1896, William James, clasicul pragmaticilor, a ţinut la Clubul de Filozofie al Universităţilor Yale şi Brown o conferinţă, intitulată „Voinţa de a crede“, pe care a deschis-o cu o întrebare preluată dintr-o recentă lectură a sa: „Care este diferenţa dintre justificare şi sanctificare?“.
citiţi 1 comentariu 996 vizualizăriOnce Upon a Time in Romania
În vara lui 1990, am lucrat cu o echipă a Crucii Roşii Finlandeze. Mînaţi de entuziasmul descoperirii unei ţări care ieşise din ceţurile Balcanilor, printr-o revoluţie televizată, oamenii aceia au venit aici să dea o mînă de ajutor. Înainte de a călca pe pămîntul celor mai viteji şi mai drepţi dintre traci, finlandezii au făcut un curs intensiv de istorie a ţării pe care doreau să o ajute.
citiţi 1 comentariu 2292 vizualizări
