Demisie de răsunet

Publicat în Dilema Veche nr. 758 din 30 august – 5 septembrie 2018
Salutări de la Basel jpeg

De regulă, demisia unui ministru nu ar avea de ce să provoace prea mare agitație pe scena politică. Nu atunci cînd guvernul e susținut atît de o majoritate parlamentară consistentă, cît și de președinte. Și nu cînd ministrul respectiv deține un portofoliu considerat, îndeobște, neînsemnat. Însă demisia lui Nicolas Hulot, ministru al „tranziției ecologice“, ține, de cîteva zile, prima pagină a presei franceze și europene. Jurnalist și activist de mediu, Nicolas Hulot reprezenta, mai ales pentru stîngiștii sceptici față de programul politic al lui Emmanuel Macron, o garanție că angajamentele Franței în materie de ecologie vor fi respectate. Și, într-o bună măsură, chiar au fost – asta, în condițiile în care, încă din timpul campaniei electorale, Emmanuel Macron propusese obiective ambițioase. Însă una e viziunea și cu totul alta e politica reală. Exact asta a reproșat și ministrul demisionar. „Nu vreau să mă mai mint pe mine însumi. Nu vreau să dau impresia că prin simpla mea prezență în guvern ajungem la înălțimea acestor mize atît de importante“, a spus Hulot.

Demisia lui Nicolas Hulot a fost o surpriză pentru toată lumea: ea a fost transmisă în direct, în programul matinal de la radio. Nici președintele Macron, nici premierul ­Édouard Philippe nu fuseseră avertizați în legătură cu această decizie. „M-am simțit trădat“, a explicat Hulot. Semne ale acestei trădări au apărut încă de acum mai bine de un an și ceva, la învestirea guvernului. Iar despre posibila demisie a ministrului Tranziției Ecologice s-a tot vorbit: Hulot s-a plîns adesea în legătură cu presiunile la care e supus și, mai ales, în legătură cu dificultatea de a genera politici de mediu coerente într-un guvern care are alte priorități.

Bilanțul său, după un an de mandat, e mai degrabă modest. Una dintre principalele promisiuni ale lui Emmanuel Macron în materie de ecologie se referea la lupta împotriva schimbărilor climatice. Reducerea gazelor cu efect de seră a rămas o prioritate. Exact asta are în vedere și noua lege a hidrocarburilor, care interzice explorarea și prevede oprirea exploatării zăcămintelor existente pînă în 2040. Adoptarea acestei legi e însă doar o victorie în plan simbolic. Franța nu produce decît o cantitate nesemnificativă de petrol (1% din cît consumă). Așa că legea nu va avea un impact ecologic real.

Mult mai utilă ar fi adoptarea unor politici de încurajare a mijloacelor de transport nepoluante. Planul propus de Nicolas Hulot e extrem de ambițios: pînă în 2040, Franța va interzice vînzarea automobilelor pe benzină sau diesel. Dar nu există încă nici un proiect legislativ care să oblige statul la acest parcurs. Au existat, în guvern, discuții în acest sens, dar nu s-au adoptat soluții concrete: e nevoie de subvenții, de un angajament financiar pe termen lung pentru a face progrese vizibile. Pînă la urmă, guvernul a hotărît să acorde ajutoare la achiziția de biciclete electrice pentru familiile sărace. O măsură care nu prea mai are nici o legătură cu obiectivul inițial. Și, probabil, nici impact semnificativ.

Nici în ceea ce privește energia nucleară nu s-au înregistrat progrese notabile. Franța s-a obligat, încă din 2015, să închidă, treptat, centralele nucleare. Obiectivul e ca, pînă în 2025, să producă mai puțin de 50% din energia electrică în centrale nucleare. În noiembrie anul trecut, ministrul Hulot a fost nevoit să admită că Franța nu va putea atinge acest obiectiv decît în 2035. Un mic (aproape infim) progres s-a înregistrat și în ceea ce privește folosirea pesticidelor. Emmanuel Macron se angajase inițial să interzică glifosatul, o substanță considerată „probabil cancerigenă“, în următorii trei ani, deși, la nivel european, s-a luat decizia de a prelungi cu încă cinci ani autorizarea pentru acest erbicid. Însă, pînă la urmă, guvernul nu a mai adoptat nici o decizie în ceea ce privește folosirea substanței. A cerut, totuși, agențiilor sanitare să vină cu o expertiză colectivă cu privire la riscurile pentru sănătate.

Și exemplele pot continua: acolo unde interese politice ori economice se ciocnesc cu obiective de mediu, se decide în favoarea primelor. Sau nu se ia nici un fel de decizie. Nu poți decît să-i dai dreptate lui Laurent Wauquiez (liderul republicanilor), care spunea că demisia lui Hulot ar fi o consecință a ambiguității politicilor lui Emmanuel Macron, a felului său de a media fără a tranșa niciodată cu adevărat. Întrebarea care se pune acum e însă ce se va schimba, în felul de a face politică, după această demisie de răsunet.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.