Emmanuel Macron: o altă privire spre Europa de Est

Publicat în Dilema Veche nr. 767 din 1-7 noiembrie 2018
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Tînărul şef de stat francez încearcă în prezent să resudeze Europa pe axa est-vest. Din acest motiv s-a deplasat recent la Bratislava şi la Praga, urmînd să se ducă în viitor la Budapesta şi la Varşovia.

Sigur, aceste călătorii sînt făcute în primul rînd în perspectiva alegerilor europene din 2019. Emmanuel Macron şi-a propus un pariu ambiţios, el încearcă să facă tot posibilul ca anul viitor, în mai, Parlamentul European să afişeze o configuraţie pro-europeană, ceea ce l-ar plasa pe şeful statului francez în rolul atît de necesar de lider european. El se simte capabil să-şi asume un destin special, de om politic providenţial destinat să relanseze încrederea în Europa şi mai ales să-i pună noi fundamente instituţionale.

În contextul acestei strategii se simte, din ce spune Emmanuel Macron, şi o dorinţă de a înţelege mai bine problemele, dilemele, traumele, neliniştile şi specificităţile Europei Centrale, a celei de Răsărit şi poate a Balcanilor. Personal, am motive să cred că preşedintele francez are sfătuitori buni în ce priveşte l’autre Europe (cealaltă Europă – cum era numită deseori toată această zonă a bătrînului continent intrată sub influenţa Moscovei).

Revista Le Point, comentînd vizita lui Emmanuel Macron în Cehia şi în Slovacia, citează această declaraţie provenind de la Palatul Élysée: „Nous n’avons pas de mépris pour ces pays“. Ceea ce aş traduce prin „Noi nu privim cu dispreţ spre aceste ţări“. Iată o declaraţie care merită salutată din toată inima. Ea sună, de fapt, ca o autocritică a Parisului, ceea ce este un alt element îmbucurător. De alfel, revista Le Point aminteşte, într-un articol semnat de Emmanuel Baretta care preia tot surse de la Élysée, şi faptul că, în ultimii „douăzeci sau treizeci de ani“, şefii de stat francezi au cam abandonat unele ţări ale Europei Centrale.

Noi nu privim cu dispreţ aceste ţări poate fi fraza fondatoare a unei noi politici franceze faţă de Europa de Răsărit. În cei peste treizeci de ani de cînd trăiesc în Franţa am avut deseori sentimentul că şefii de stat francezi au beneficiat de consilieri excepţionali în ce priveşte Orientul Mijlociu, Maghrebul, Africa, America Latină, Asia, Statele Unite, Rusia… Dar niciodată de sfătuitori competenţi pentru ceea ce se întîmpla în partea de est a Cortinei de Fier, în spaţiul fostelor „democraţii populare“. Este ca şi cum Franţa, cu reflexul ei vizionar, obişnuită să privească departe, ar fi fost pur şi simplu incapabilă să-şi fixeze privirile mai serios asupra unei zone de proximitate, asupra acestei Europe Centrale şi de Răsărit pe care, de fapt, a remodelat-o atît după victoria ei în Primul Război Mondial, cît şi după înfrîngerea ei din 1940 în faţa lui Hitler.

Predecesorii din ultimii treizeci de ani ai lui Emmanuel Macron la Palatul Élysée, şi mă refer la François Mitterrand, Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, n-au excelat printr-o bună cunoaştere a acestui mozaic de frustrări şi de visceralitate care este Europa de Răsărit. Chiar şi atunci cînd au fost integrate în Uniunea Europeană, într-un context istoric şi geopolitic favorabil, aceste ţări au fost privite ca nişte elevi mai mediocri, dar susceptibili să fie aduşi pînă la urmă la nivelul convenabil. „Întîi îi integrăm şi apoi îi educăm.“ Pun această frază între ghilimele, deşi ea nu este un citat, aşa cred eu că au gîndit mulţi lideri politici la Bruxelles şi în alte capitale ale Europei răsăritene. Lideri care n-au ­luat în serios cîteva fapte fundamentale, şi anume că aceste ţări ieşeau dintr-o dublă traumă (cea comunistă şi cea a tranziţiei spre capitalism) şi că se aflau într-o altă fază istorică decît Occidentul în materie de construcţie naţională şi identitară.

Şeful statului francez a adoptat în prezent un nou ton în relaţiile cu Estul Europei. El a ţinut, pe de o parte, să definească drept ţicneală absolută orice viziune în virtutea căreia aceste ţări ar putea avea un destin mai bun îndepărtîndu-se de Uniunea Europeană. Dar, pe de altă parte, Emmanuel Macron s-a abţinut să dea lecţii simpliste de conduită şi a pus accentul pe dialog. Chiar şi în privinţa lui Viktor Orbán, devenit oaia neagră a Bruxelles-ului, Emmanuel Macron adoptă o nouă atitudine, refuzînd diabolizarea sa.

Încearcă oare şeful statului francez „să spargă“ Grupului de la Vişegrad, cum afirmă unii comentatori? Doreşte el să nu lase această zonă a Europei sub influenţa exclusivă a Germaniei, cum afirmă alţii? O viziune politică este şi ea un mozaic de intenţii, dintre care unele nici nu trebuie să devină imediat vizibile. Emmanuel Macron are toate şansele să cîştige în prezent simpatia Europei Centrale şi de Răsărit şi prin faptul că pare decis să abandoneze principiul cotelor obligatorii de imigranţi, principiu formulat în 2015 de Bruxelles în numele solidarităţii europene. Acea viziune matematică a solidarităţii, simplistă ca toate falsele bune idei, i a iritat profund pe est-europeni şi s-a aflat la originea unei fronde care a provocat un început de fractură între Est şi Vest. Dacă, la acea oră, Bruxelles-ul, sau mai precis Jean-Claude Juncker, ar fi dispus de consilierii pe care îi are acum Emmanuel Macron, poate că principiul cotelor obligatorii n-ar fi fost formulat ca un diktat moral şi ca o lecţie de conduită de tip ori-ori (ori o accepţi şi atunci eşti progresist şi bun european, ori o refuzi şi atunci eşti naţionalist şi antieuropean).

Dintotdeauna diplomaţia franceză a ştiut, de exemplu, că Orientul „este complicat“. Ea a uitat însă, uneori, dintr-un fel de aroganţă (termen pe care îl prefer celui de dispreţ), că Europa de Răsărit (sau orientală) este la fel de complicată. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.