Logica cifrelor mari

Publicat în Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie – 3 octombrie 2018
Salutări de la Basel jpeg

În Franţa, discuţiile pe marginea bugetului de stat de anul viitor riscă să producă noi frămîntări politice. Un domeniu iese în evidenţă măcar pentru că pare să întrunească un larg consens: cultura. Franţa, „patria“ excepţiei culturale, alocă aproximativ 1,3% din PIB pentru cultură. Asta înseamnă aproximativ zece miliarde de euro. Este al treilea an consecutiv cînd fondurile alocate acestui domeniu rămîn neschimbate.

Cea mai mare parte a acestor fonduri se va îndrepta către audiovizualul public (3,8 miliarde). Bugetul alocat pentru patrimoniu se ridică la 326 de milioane de euro. Cu aceşti bani se vor restaura în jur de 6000 de obiective. O linie specială de finanţare este dedicată „marilor proiecte“ de restaurare. Intenţia ministrului Culturii este de a „sanctuariza“ bugetul pentru patrimoniu – acesta e termenul folosit de Françoise Nyssen –, adică de a l face intangibil.

Pentru programul de vouchere culturale dedicate tinerilor se vor aloca 34 de milioane de euro. Însă, dincolo de această alocaţie, statul susţine şi un program de educaţie culturală în valoare de aproape 120 de milioane de euro: cu aceste fonduri, şcolile vor putea organiza vizite ghidate la muzee, teatre, concerte etc.

Accesul egal la cultură pe întreg teritoriul Franţei e una dintre preocupările ministerului din ultimii ani. În ciuda infrastructurii culturale extinse, încă există dificultăţi de acces în unele zone. Pentru a promova dezvoltarea unor proiecte culturale în regiunile defavorizate s a creat un program special, în valoare de 6,5 milioane de euro. Prin programul „Culture près de chez vous“ („Cultura aproape de voi“) peste 500 de obiecte de artă de mare valoare vor fi împrumutate micilor muzee locale. Pentru dotarea bibliotecilor s-au alocat în jur de 90 de milioane de euro. Una dintre condiţii: prelungirea programului de lucru cu încă două ore, pentru ca şi adulţii angajaţi, nu doar elevii şi studenţii, să aibă acces la aceste servicii.

În fine, pentru susţinerea creaţiei culturale se acordă o finanţare de 780 de milioane de euro.

Zece miliarde de euro pentru cultură e o sumă mare, chiar şi pentru Franţa. Dar angajamentul statului în acest domeniu nu e întîmplător. Şi nu e văzut de decidenţii politici ca o modalitate de a susţine partea nesustenabilă a economiei. De fapt, subvenţia pentru cultură e mai degrabă o investiţie. Industriile culturale şi creative produc mai mult decît industria auto. Sună încurajator. Dar nu te poţi baza pe cultură pentru a relansa economia. Franţa e azi într-o situaţie care-i permite să mizeze pe creaţie şi pentru că, chiar şi în anii de criză economică, a continuat să investească în cultură.

Fără legătură directă cu dezbaterile pe marginea bugetului pentru cultură, Le Monde publică un articol de analiză despre Grand Palais. Edificiul construit pentru expoziţia universală de la Paris din 1900 este un enorm centru expoziţional şi de congrese, şi este clasat monument istoric. E una dintre clădirile-reper ale Capitalei, un complex muzeal care atrage anual în jur de trei milioane de vizitatori. Grand Palais are însă nevoie de reparaţii. Se estimează că renovarea va costa în jur de 470 de milioane de euro. E rezonabil ca statul să susţină aceste costuri? – se întreabă Le -Monde. Ar fi cîteva argumente. Pe de o parte, Grand Palais e o clădire emblematică pentru arhitectura începutului de secol XX. Era de-a dreptul futuristă la inaugurare şi şi-a păstrat pînă astăzi aerul provocator şi modern. Acoperişul din şine de oţel şi sticlă e, în continuare, un element remarcabil. În plus, odată cu lucrările de renovare, clădirea va fi extinsă astfel încît va putea primi mai mulţi vizitatori. Sînt, însă, şi destule argumente împotriva planului de renovare. Primul e costul exorbitant al lucrărilor. Al doilea – oportunitatea: Grand Palais a trecut deja, în cei peste o sută de ani de la construire, prin două etape de consolidare, ambele foarte costisitoare. În fine, Le Monde se întreabă dacă şantierul chiar se va termina la timp, adică pînă în 2024, atunci cînd la Grand Palais sînt programate două competiţii sportive în cadrul Jocurilor Olimpice. Nu cumva acest elan de a construi şi de a reconstrui la scară tot mai gigantică e un semn de schizofrenie? – se mai întreabă Le Monde.

Privind dinspre România, e, într-adevăr, cel puţin un semn de schizofrenie să aloci atîtea fonduri pentru proiecte culturale de dimensiuni faraonice. Dar nu e oare un gest încă şi mai schizofrenic să plăteşti 700.000 de euro într-o singură seară pentru o petrecere a sectorului 5 cînd, în rest, nu îţi permiţi să susţii nimic durabil sau valabil? În logica asta a cifrelor mari, ce rămîne pentru societate după ce se termină banii?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.