Victoria lui Zeman în Cehia. Şi cîteva posibile concluzii regionale

Publicat în Dilema Veche nr. 728 din 1-7 februarie 2018
Aţi uitat de Mediterana? N ar trebui! jpeg

Realegerea lui Milos Zeman ca președinte al Republicii Cehe trebuie să ne dea serios de gîndit. Rezultatele din primul tur făceau posibilă o victorie a candidatului pro-european Jiri Drahos, un respectat om de știință, căci se părea că Zeman nu va mai putea aduna suficiente voturi în turul al doilea. Însă Zeman a cîștigat.

Presa europeană a comentat mult pe marginea acestei victorii, dar poate că cea mai realistă analiză a venit – cum altfel? – din partea Radio Praga. Citînd un expert politic din capitala cehă, postul de radio a concluzionat că, dacă privim spre cauze, acestea rămîn în esență aceleași care au făcut ca societatea cehă să fie scindată în două părți aproape egale.

„Însă, spre deosebire de anul 2013, cînd diferența dintre cele două tabere era mult mai mare în favoarea lui Zeman, acum scorul a fost mai strîns. Cele două tabere sînt, pe de o parte, ceea ce s-ar putea numi tabăra postcomunistă: oamenii în vîrstă, unii dintre ei încă nostalgici pentru trecut sau, cei mai mulți dintre ei, speriați de noile provocări ale globalizării și imigrației. Iar domnul Zeman este favoritul lor pentru că promite să-i protejeze. De cealaltă parte avem aproape 50% din societatea cehă, care este mai modernă, mai deschisă către lumea exterioară și mai pro-europeană. Deci sîntem împărțiți în două“, a conchis analistul citat de postul de radio ceh.

Această viziune se potrivește foarte bine în mai toate statele Europei Centrale și de Est. În Ungaria, unde Viktor Orbán se bazează exact pe oamenii rămași în urma procesului de europenizare și modernizare, în plus cu o doză de naționalism local. La fel în Polonia. Sau în România, unde partidul de guvernămînt, deși cu numele în rîndurile socialiștilor europeni, are toate trăsăturile unei formațiuni aparținînd dreptei populiste: naționalism întunecat, protecționism, politici economice neoliberale care l-ar face invidios pînă și pe Donald Trump (vezi sistemul de taxare din spatele celebrei Declarații 600), misticism, etnocentrism, euroscepticism, teorii ale conspirației. În plus, liderii săi, deși se adresează celor defavorizați, sînt putred de bogați.

Și totuși, de ce sînt posibile toate acestea în regiunea noastră? Mai ales că nimeni nu poate nega progresele generate de apartenența la Uniune. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia au  avansat mult de la aderarea din 2004, au recuperat din distanța care le separa de Occident. Iar România, în raport cu ea însăși, chiar s-a mișcat cel mai repede, recuperînd cel mai mult din decalajul față de media europeană (de la sub 40%, în momentul aderării, la 60% în prezent).

Economiile regiunii cresc peste media zonei euro, investițiile publice sînt alimentate în mare parte din bani europeni (60% în cazul României). În aceste condiții, guvernele își permit programe sociale generoase, chiar punînd în pericol nivelurile de deficit stabilite la nivel european.

Este adevărat, regiunea a crescut mult, însă fructele aderării n-au fost pentru toți. Discrepanțele între regiuni, între clase sociale sau categorii de vîrstă, mai degrabă s-au adîncit. Iar aici un rol important l-au avut corupția și slăbiciunile administrative.

În România, de exemplu, regiunile cele mai sărace (Moldova, sudul Munteniei, Oltenia)  de-abia dacă au recuperat patru-cinci procente în raport cu media europeană, în ultimul deceniu. Adică aproape că nu au simțit binefacerile aderării, în timp ce marile orașe au avansat serios.

Însă nu aceste mari orașe au scris istoria politică a regiunii în ultimii ani, ci zonele rămase în urmă: categoriile mai în vîrstă sau mai puțin educate, care au pierdut în cursa globalizării, speriate de noile transformări tehnologice și, nu în ultimul rînd, mai sensibile la propaganda rusă.

În Polonia și Ungaria, în Cehia și România, liderii și partidele la putere și-au bazat susținerea pe mediul rural, orașele mici, persoanele vîrstnice și alte categorii defavorizate. Marile orașe, mai tinere și mai dinamice, mai strîns legate de schimbul global de valori, au rămas în opoziție. Electoratul de aici, mai sofisticat și mai pretențios cu privite la ofertele politice, fie s-a dovedit inferior numeric, fie a absentat în bună parte de la urne, netezind drumul spre majorități solide.

Este adevărat că, în Ungaria, în Polonia și în România, partidele de la putere amenință la această oră valorile europene legate de statul de drept. Dar întrebarea este dacă nu cumva, în acest context social, o „pedepsire“ a guvernelor  de la Budapesta, Varșovia sau București mai degrabă i-ar solidariza pe alegătorii grupărilor iliberale în jurul liderilor lor.

Bătălia pentru valorile europene se joacă mai degrabă pe terenul „perdanților“ decît în tabăra „beneficiarilor“. Degeaba așteaptă opozițiile din aceste țări ca Bruxelles-ul să vină și să-i pedepsească pe guvernanții răi pentru ca, eventual, să-i aducă în loc pe opozanții buni.

Poate că răspunsul corect ar fi promovarea dezvoltării și a valorilor în straturile sociale mai puțin favorizate în ultimii ani. De către Bruxelles, dar și de către segmentele sociale avansate din statele respective.

Nu va fi simplu. În acest timp, „nucleul dur“ va avansa, fără a mai privi spre cei care nu doresc să avanseze, așa după cum a spus și președintele Emmanuel Macron. Dar ar fi, poate, baza unei construcții mai solide. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.