Percepții de toamnă

Publicat în Dilema Veche nr. 766 din 25-31 octombrie 2018
Percepții de toamnă jpeg

Odată cu trecerea anilor, parcă devin tot mai receptivă la ritmurile naturii. Nu numai că observ mai atent tot ce e legat de aceasta, de la pietre, pomi, frunze, flori la păsări și alte viețuitoare, ci chiar simt, diferit, fiecare anotimp.

Și aici nu mă refer la schimbările de temperatură (pe care, desigur, le percepem cu toții), nici la evenimentele citadine (care, și ele, sînt deja repartizate pe anotimpuri), nici la muncile gospodărești, de genul pusului murăturilor sau fiertului bulionului (la care, din păcate, nu mă pricep) și nici la acțiunile și tabuurile „omului tradițional“ (sau a ceea ce a mai rămas din această specie). Ci la un fel de simț, fizic și nu tocmai, diferit, al fiecărui anotimp.

Vara, de pildă, predomină, în ce mă privește, un sentiment de stagnare: soarele inundă casa insuficient protejată; nu-l mai simt, de mult, ca pe o binecuvîntare, ci mai curînd ca pe o apăsare: căldura lui ne face să băltim într-o nemișcare oblomoviană de rău augur. Ca să te ferești de ea, dai drumul aerului condiționat, după ce închizi toate geamurile. Se creează, astfel, un soi de climat nenatural, ca și cum am trăi într un mall personal, izolat și așteptînd, ca-n SF-urile de categorie B, să treacă războiul nuclear. Desigur, exagerez, dar există un asemenea sentiment de izolare față de lumea reală, o senzație de pușcărie. Pur și simplu, aștepți sfîrșitul perioadei. Și, cînd e nevoie, ieși din bîrlog să te mai aprovizionezi, ca să faci față pînă atunci.

Am exagerat – voit, știu. De pildă, la mare, vara e complet diferită. Ai senzația de libertate mai peste tot, dar mai ales cînd străbați, pleoscăind, plaja de-a lungul ei, prin apa mică de la mal, jucîndu te cu valurile, cu pietrele, cu scoicile. Și atunci cînd îi străbați nisipul de la mal pe sub luna plină, preferabil cu un vînt suflîndu-ți în față, simțindu-te ca un explorator (chiar dacă, de fapt, străbați doar o mică distanță spre un restaurant de pește).

E altfel, vara, și la munte sau la țară. La munte, dacă apuci să te urci pe înălțimi, odată ajuns acolo, la cota 2000, să zicem, vezi totul cu o claritate pe care n-ai mai cunoscut-o. Iar apropierea de cer, faptul că-i simți, aproape la propriu, greutatea-ușurătatea desupra capului, te face să te simți părtaș al altor lumi, mai înalte. La țară, ascuns undeva, la umbră, mai departe de praful obligatoriu, cu gîște, rațe și alte lighioane trecîndu-ți prin față, poți termina cărți groase, altfel inaccesibile.

Dar vara a trecut. Pentru mine, cele mai „dulci“ senzații sînt cele de toamnă. De început de toamnă, cînd ea se păstrează aurie, chiar dacă mai alunecă spre variantele roșcate sau brune. Aerul de toamnă parcă-l și vezi, auriu. Dar, oricum, îi simți răcoarea temperată, fix atît cît trebuie. El îți dă semnalul ieșirii din „închisoarea“ de vară. Poți deschide geamurile, îi poți da liniștit drumul înăuntru: casa nu va fi invadată, ci doar locuită, pașnic, de acesta. Nu te mai simți în stare de asediu cu natura, ci de conviețuire pașnică.

Diferențele dintre înăuntru și afară nu mai sînt atît de spectaculoase. Cînd ieși, pe oriunde, e o bucurie. Te bucuri de culori, de păsăretul năvalnic care se foiește care-ncotro. Și piața nu mai e strict utilitară, e poetică: poți să te plimbi pe acolo doar privind și, poate, luînd cîte o mostră din fiecare: un măr nu foarte mare, pe jumătate roșu, pe jumătate galben, un ardei lunguieț și roșiatic, un dovleac, desigur, portocaliu etc. Pentru mine, e momentul amușinărilor și explorărilor.

După care, treptat, începe să se întunece mai devreme și să se înfrigureze. Pe la ora 5 după-masa, cînd te afli pe vreun drum, deodată se lasă peste tine un întuneric cu tente reci, care te împinge spre următorul stadiu: cel al cuibăririlor. Nu ești, chiar ca vara, în război cu exteriorul, dar te bucuri de interior ca de o plapumă. Sub care te tîrăști ca-ntr-o vizuină, cu o carte și o lampă minusculă. Precum și cu ceva aburind alături, de pildă un ceai. E vreme de adăpostiri și visări. Nu contează că afară plouă sau burnițează, tu ești safe înăuntru, fără să rupi total contactul cu exteriorul: pe geamul întredeschis, ploaia apare ca un tablou.

Și în aer se strecoară, încet-încet, senzația de iarnă. Cînd noroiul de toamnă tîrzie, tinde, în măsura posibilităților, să devină zăpadă nu chiar imaculată, nu chiar precum albul Ariel, dar ceva spre acolo. Cînd ceaiul devine ciocolată caldă, păsările agitate se schimbă, mai toate, în ciori stabile, piața își pierde culorile și nu mai e nevoie de plapumă, căci căldură e din plin. Cînd iei în stăpînire, curajos, exteriorul înghețat, opus interiorului toropitor. Care interior se domesticește tot mai dihai, se îndulcește cu spiritul Crăciunului cel consumist și frivol, dar atît de confortabil. Cînd interiorul e bombardat cu ornamente de pom și filme Hall­mark, ajungînd ca o imensă bezea roz, moale și pufoasă. La limita cu grețoasă, dar, totuși, agreabilă. Dar mai avem pînă atunci.

Foto: flickr

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.