Drobul de sare

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
Drobul de sare jpeg

Cu toții avem frici – frica fiind, de altfel, un mecanism vital care ne protejează de pericole, emoționale sau fizice. Unii le țin în frîu sau își înfruntă demonii. Alții se lasă copleșiți, riscînd să și le adîncească – fiindcă o frică instaurată și neînfruntată poate, de multe ori, să se amplifice, adăugînd pe suportul inițial o serie de angoase, anxietăți și fobii.

Lăsînd la o parte fricile personale, există frici colective? Sondaje și studii confirmă: climatul socio-politic își pune amprenta asupra unei nații, creînd temeri la nivel de masă. În Europa, în țările vestice, cele mai mari temeri sînt asociate cu actele de terorism și cu fenomenul migrației. În Est, corupția, situația economică și influența Rusiei sînt pe primele locuri în top.

În România, oamenii își declară cele mai mari îngrijorări vizavi de climatul politic, contextul economic, sistemul de sănătate sau cel de educație.

Însă toate aceste temeri verbalizate nu se construiesc ele, de fapt, pe o frică mai adîncă? O frică nedeclarată, dar de substanță, pe care nu o înfruntăm, căci ar spune destul de multe lucruri negative despre noi, și pe care o refulăm, la răstimpuri, doar în discuții inutile cu amicii.

Mi se întîmplă să vorbesc cu oameni care se declară îngrijorați de situația actuală din România. N-au votat, pentru că, spun ei, n-au avut nici o opțiune reală. Se revoltă la auzul știrilor, dar nu ies la proteste, pentru că, spun ei, tot nu se va schimba nimic. Cu alte cuvinte, suferim de o reală frică de a acționa. Iar lipsa de implicare ne transformă, de multe ori, în contemplatori ai drobului de sare.

Și pentru că mulți cunoaștem povestea, să ne amintim detaliile: un om își părăsește soția și soacra cînd le găsește bocind neputincioase la patului copilului. Pe horn, deasupra, se afla un drob de sare, care, dacă ar fi căzut, ar fi zdrobit copilul. Enervat, omul pleacă în lume, spunînd că se va întoarce doar dacă va găsi oameni mai proști. Dă, pe rînd, peste unul care vrea să prindă soarele cu „oborocul“, altul care adună nuci cu grebla, un al treilea care, în loc să dea jos fînul de pe casă, încearcă să urce vaca pe acoperiș – și toți sînt considerați a fi mai proști decît bocitoarele drobului de sare. Cu toate astea, omul nostru îi învață cum să facă să le fie bine, primește mulțumiri și se întoarce acasă, considerînd că totuși drobul de sare ar fi putut, într-adevăr, să cadă.

Povestea nu ne spune dacă, odată ajuns acasă, omul a mutat drobul de sare sau s-a pus pe căinat alături de familie. Cert e că acele personaje întîlnite, care nu știau cum să aibă lumină în bordei sau cum să-și hrănească animalele, au primit sfaturi bune și și-au îmbunătățit viața. Iar asta pentru că nu zăceau apatice, ci au fost văzute și auzite în strădania lor de a schimba ceva.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.