Folclor paranoid

Marian VOICU
Publicat în Dilema Veche nr. 762 din 27 septembrie – 3 octombrie 2018
Folclor paranoid jpeg

Pe 17 noiembrie 2017, Comitetul Executiv Național al PSD adopta o rezoluţie împotriva aşa-numitului „Stat Paralel şi Ilegitim“. Acesta ar fi folosit resursele financiare publice şi instrumentele specifice autorităţii de stat „pentru a-i intimida, şantaja sau a-i înlătura pe decidenţii politici“.

Cu un an înainte, în septembrie 2016, deputatul PSD Sebastian Ghiță afirma că Victor Ponta şi-a dat demisia din funcţia de prim-ministru întrucît a fost informat că „trupe din astea care au luptat în Piaţa Taksim şi în Piaţa Maidan urmează să atace Guvernul“. Era importată astfel din Turcia narațiunea de tip fake news a loviturii de stat puse la cale de statul paralel.

Conceptul de stat paralel (Parallel -State) a intrat în discursul public din Turcia la sfîrșitul anului 2013, înlocuindu-l, treptat, pe cel de stat profund (deep state), foarte popular în anii 1990. Președintele Recep Tayyip Erdogan a acuzat Statul paralel de tentativa de puci din 15 iulie 2016. După instaurarea stării de urgență, au fost concediați sau suspendați 150.000 de funcționari, au fost arestate 50.000 de persoane, printre care jurnaliști, scriitori, universitari, au fost închise ziare, posturi de radio și televiziune.

Între statul paralel și statul profund există o distincție importantă. Dacă statul paralel este o caracteristică a regimurilor care „păstrează atît structurile paralele, cît și pe cele tradiționale ale statului, într-o tensiune permanentă“ (Robert Paxton, The Anatomy of Fascism, 2004), statul profund este o „asociere hibridă de elemente guvernamentale și ale marii finanțe, care este capabilă să conducă fără consimțămîntul celor guvernați“ (Mike Lofgren, The Deep State, 2014).

În statul paralel, partidul aflat la putere își subordonează structurile legitime ale statului, așa cum au făcut comuniștii și fasciștii. Să remarcăm aici că nu statul paralel, ci coaliția PSD-ALDE a schimbat trei prim-miniștri într-un an, ultima situație de acest gen fiind înregistrată în 1944, în plin război. Interesul de partid a fost pentru PSD-ALDE mai important decît interesul național, ceea ce reprezintă o caracteristică a statului paralel, întruchipat în acest caz chiar de PSD-ALDE.

Pentru Liviu Dragnea însă, statul paralel este format din „oameni din serviciile secrete, o parte din procurori, o parte din judecători, oameni din Serviciul de Protecţie şi Pază, din Garda Financiară, ANAF, Poliție, Vamă, din mediul privat“. Pare a fi, mai degrabă, definiția statului profund. Dar confuzia stat paralel – stat profund este prea puțin importantă pentru PSD-ALDE. Stat profund ar fi sunat, probabil, mult prea poetic pentru publicul hipnotizat al televiziunilor arondate PSD.

Statul paralel este una dintre narațiunile majore declinate prin fake news de regimurile autoritariste și populiste, care la București are izul puternic al unei narațiuni paranoide. Din 2017, pe măsură ce termenele unor dosare sensibile devin presante pentru oamenii politici, se decretează mobilizarea generală împotriva statului paralel. Liviu Dragnea, președintele PSD, acuză UE și NATO că sprijină și finanțează statul paralel din România. Întîmplător sau nu, în urma unei investigații a Biroului European Antifraudă (OLAF), Dragnea fusese acuzat de fraudarea fondurilor europene prin TelDrum, ancheta fiind preluată de DNA.

În 1990, în narațiunile fake news propagate de nomenclatura securist-comunistă se relata că străinii alimentează cu materiale de propagandă și valută manifestanții din Piața Universității, urmărind dezmembrarea țării. În 2017, narațiunile fake news propagate de PSD-ALDE arătau că angajații multinaționalelor sînt plătiți pentru a protesta împotriva guvernului și că statul paralel condus de Soros vrea să pună stăpînire pe România. Cuplarea acestei narațiuni cu cea privind transformarea României în „colonie UE“ aduce în prim-plan discursul populist privind statul înconjurat și infiltrat de dușmani, făcîndu se apel la patrioții adevărați pentru salvarea ființei naționale.

Richard Hofstadter definea „stilul paranoid“ de a face politică prin cultivarea fanteziilor conspiraționiste și a suspiciunii. Paranoicii văd lumea ca pe o luptă pe viață și pe moarte între Bine și Rău, în termeni absoluți, fără putință de compromis.

Una dintre teoriile conspirației la modă astăzi este cea a statului paralel. De ce cred oamenii toate aceste minciuni? Pentru că minciuna este cel mai bun vehicul pentru emoție în media de astăzi, iar publicul are nevoie de emoție, nu de adevăr. Pentru că media paranoidă îi linșează zilnic pe cei care s-ar face vinovați că el, publicul, trăiește prost. Pentru că expunerea la fake news, dezinformare și teorii ale conspirației duce la alterarea percepției și la decizii în consecință. În România, ficțiunea statului paralel trăiește din frustrarea celor săraci și din superstițiile cu iz paranoid ale nostalgicilor național-comuniști. 

Marian Voicu este jurnalist la TVR. Cea mai recentă carte publicată este Matrioșka mincinoșilor. Fake news, manipulare, populism, Humanitas, 2018.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.