Lecturi la iarbă verde

Mihai MATEIU
Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
Lecturi la iarbă verde jpeg

Cărtureştiul e partener al Festivalului de Jazz de la Smida încă de la prima ediție. Ne-am dorit asta în primul rînd pentru că ne place jazz-ul contemporan, pe care-l găsiți bine reprezentat în oferta noastră de muzică și a cărui scenă autohtonă am încercat mereu să o susținem. Apoi pentru că ni se pare contextul social și cultural în care merită încercat să promovăm literatura română contemporană – o altă dimensiune importantă pentru noi.

Participanții la festival petrec acolo două-trei zile întregi, nu doar serile, iar cititul la umbră, într-un hamac, nu e o opțiune de lepădat. Am gîndit așadar o mică „Bibliotecă de campanie“, cu cărți care pot fi împrumutate și citite în perimetrul festivalului. Și am propus, la fiecare ediție, lecturi și dialoguri cu cîte doi scriitori contemporani. Pentru că ne-am dorit șansa întîlnirii acestora cu un public nou. Și într-un mediu nou, altul decît librăriile, care poate crea o altă dinamică și un alt impact. La prima ediție au fost Filip și Matei Florian, la cea de a doua Marin Mălaicu-Hondrari și Marius Chivu, anul acesta Ana Maria Sandu și Augustin Cupșa. Iar răspunsul publicului a fost de fiecare dată entuziasmant – curiozitate, atenție, implicare în discuții și, la final, dorința de a-și exprima personal recunoștința pentru experiențele trăite.

Ca să menționez și acest aspect, nu e un loc unde se vinde mult. În magazinul festivalului se găsesc doar cărțile autorilor invitați, și nici pe ele nu e bătaie. Cu toate astea, din punctul nostru de vedere merită. Pentru oamenii, tot mai mulți de la an la an, care renunță la o plimbare prin pădure sau o siestă pe malul lacului, preferînd să petreacă o oră și jumătate în compania unui autor. Pentru cei cîțiva care, la finalul unor asemenea întîlniri, ne-au spus că au fost pentru ei revelațiile festivalului. Și mai ales pentru că între cei 30-50-70 de oameni care participă nu-i recunoști pe aceiași iubitori de literatură care fac publicul evenimentelor literare de la Cluj. De-asta mergem la Smida Jazz Festival!

Anul acesta am dus acolo și un proiect personal, operat prin Flux. Se numește „Poveștile de lîngă tine“ și mediază un (prim) contact cu literatura română contemporană prin intermediul unor citate – scurte, ușor de citit chiar și în trecere, dar care reușesc să surprindă cîte o imagine memorabilă, un sîmbure de poveste sau de atmosferă, ceva din stilul autorului. Selecția e un demers curatorial subiectiv, fără nicio pretenție de-a fi acoperit tot ce s-a scris valoros în ultimii ani. La Smida au fost 40 de citate, răspîndite în tot perimetrul festivalului, iar de-a lungul celor trei zile am văzut foarte mulți oameni oprindu-se în fața lor să le citească. Reacții de surpriză, zîmbete, încruntări, căderi pe gînduri. Pentru majoritatea celor cu care am discutat a fost o surpriză plăcută, capabilă să le stîrnească curiozitatea – unii s-au ambiționat să parcurgă toate citatele, alții aveau un top al preferatelor, cîțiva s-au dus să caute cărțile autorilor la „Biblioteca de Campanie“. Am socotit că e un succes. Mulțumesc încă o dată celor care-au sprijinit acest proiect, Altom și Cărturești. 

Mihai Mateiu este scriitor, coordonator de evenimente la Cărturești Cluj și inițiator al proiectului Flux.

Foto: flickr.com

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.