Cazul mănăstririi şi satului Humor

Irina POPESCU-CRIVEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Cazul mănăstririi şi satului Humor jpeg

România a aderat la Convenţia UNESCO pentru patrimoniul mondial, natural şi cultural (Paris, 1972) prin Decretul preşedintelui CPUN nr. 187 din martie 1990. Acum exact 20 de ani. În deceniul următor, 30 de monumente istorice româneşti au fost recunoscute ca parte a patrimoniului mondial. Printre acestea, biserica Mănăstirii Humorului, ctitorită la 1530 sub Petru Rareş şi cu ajutorul acestuia de marele logofăt Toader Bubuiog.

Obţinerea acestui statut atrage după sine promisiunea statului român de protejare a monumentului în sine şi a ceea ce se numeşte, în documentele UNESCO, zona tampon. La noi se numeşte zonă de protecţie a monumentului istoric, adică acea zonă în care este necesar să fie stabilite reguli urbanistice ce urmăresc să menţină coerenţa cadrului monumentului. Aceste reguli trebuie inventate, apoi aprobate şi, desigur, respectate. 

La Humor, zona tampon a fost stabilită într-un fel în dosarul de înscriere supus UNESCO în 1993, într-alt fel într-un studiu din acelaşi an finanţat de (acelaşi) stat român; cu totul alt perimetru este stabilit în 2004 şi dat uitării. Acum se reia problema, în urma asumării acesteia de ministerul care are în atribuţii urbanismul; regulile vor putea fi create. 

Care este starea monumentului, la 17 ani de la înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial? Picturile bisericii ctitorite la 1530 sînt restaurate de curînd. Zidurile mai aşteaptă. Funcţiunea istorică este restaurată: după desfiinţarea mănăstirii sub administraţia austriacă şi secularizarea domeniului său (1784-1785), timp de două secole a funcţionat ca biserică de mir; în 1991 a redevenit mănăstire, de data aceasta de maici. În coasta mănăstirii se construise, la începutul anilor 1980, o biserică parohială nouă. Au urmat un turn-clopotniţă şi, pentru mănăstire, un corp de clădire zdravăn pentru chilii, un paraclis şi alte construcţii utilitare. Lîngă intrare a fost amenajată, din fonduri europene, o parcare. Nu departe, ruinele bisericii vechi a mănăstirii (construită la începutul secolului al XV-lea, distrusă în 1527 şi regăsită în prima jumătate a secolului trecut) par abandonate.

În jurul celor trei biserici, fără reguli, Primăria a aprobat, nestingherită, înnoirea. Din gospodăriile vechi a rămas cam jumătate. Oamenii nu mai vor să trăiască în case de lemn. Turiştii, nici ei, nu îşi doresc iz rural (autentic) decît pe dinafară, cum îmi explica o gazdă din Sibiel: înăuntru vor „confort german“. La Humor însă, pe dinafară, ca şi pe dinăuntru, casele cele noi sînt din altă lume. O lume întîi masivă şi apoi pestriţă, a imaginii pe care sătenii o au despre izul rural, confortabil şi european dorit de turişti, care se regăseşte aidoma în Bucovina, la 2 Mai sau la Zărneşti, acolo unde turismul – natural sau cultural – prosperă. O lume care a învins satul amintirilor noastre.

În condiţiile acestea, care mai este „specificul“ locului la care trebuie să ne raportăm pentru a stabili reguli de coerenţă în jurul monumentului? Cum ne dorim să fie satul cel nou, în fine, reglementat? Cu grajd, coteţe, cocină, şură, şopron, pătul, hambar sau cu garaj, chioşc şi tobogan? Zmeură sau buxus? Băltoacă sau piscină? Parter sau cu etaj? Răspunsul nu este deloc simplu – poate de aceea se tot tace. În satul mănăstirii Humorului, jumătate vechi, bucovinean şi jumătate nou, al visului european, ceea ce nu s-a schimbat major este peisajul: locuirea – fie ea mai densă – a rămas relativ grupată, iar pădurea nu a fost total distrusă.

În sat se mănîncă încă bine, pentru că sătenii au animale şi continuă să cultive pămîntul. Speranţa mea e ca, peste alţi 20 de ani, cu sau fără regulă urbanistică inspirată, printre case mai noi sau mai vechi, privind către mănăstire, să mai putem vedea pomi, grajduri şi hambare. 

Irina Popescu-Criveanu este arhitect.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.