Elitiștilor!

Publicat în Dilema Veche nr. 767 din 1-7 noiembrie 2018
Elitiștilor! jpeg

Într-o conferință la care am asistat zilele acestea, susținută de Antonio Patraș, istoricul literar, criticul și profesorul din Iași puncta o perspectivă defectuoasă asupra junimismului, văzut ca o organizație mafiotă, structurată ierarhic, un grup de mandarini intelectuali, racolați nu pe bază de merite personale, ci de obediență față de șef. În analiza sa, istoricul ieșean concluziona că această interpretare trebuie privită în contextul unor confuzii valorice postcomuniste, cu condescendență și detașare. Mă folosesc de acest pretext pentru a extrapola masiv, observînd că există o oarecare perspectivă asupra unui grup, văzut ca excesiv de elitist, poate chiar subversiv, în dezacord cu realitatea mult mai mediocră, retardată chiar.

Contextul în care am asistat la conferința lui Antonio Patraș a fost Simpozionul Național de Didactica Limbii și Literaturii Române. Un simpozion organizat de ANPRO, Asociația profesorilor de limba și literatura română „Ioana Em. Petrescu“, aflat în acest an la a XVIII-a ediție. Presupuneți, desigur, că grupul celor subversivi prin elitismul lor sînt exact acești membri ai susnumitei asociații, participanții la simpozion, în calitate de simpli audienți sau cu comunicări, cei care scriu în revista Perspective, organ al asociației în cauză, in extenso, cei care activează pe ogorul acestei organizații. Elitiștilor! – li s-ar putea spune, așadar, cu o doză de dispreț. În fapt, ni s-ar putea spune, căci fac parte din această clică de la început, fiind odinioară membru simplu, membru în comisia de cenzori apoi, acum și în consiliul director.

Care-i treaba cu elitismul ăsta? Să o iau mai întîi cu simpozionul. Într-un articol anterior vorbeam despre simpozioane organizate în cine știe ce sate, lipsite de un board științific și cu participări precare sau de fapt fără participări, în fine, știți modelul. Cum arată însă acest simpozion, care se desfășoară de la înființare în Cluj-Napoca (cu o singură excepție, ediția a treia, când a fost la Timișoara)? În primul rînd, să spun că este girat științific de nume ca Alina Pamfil, profesor universitar la UBB – cu certitudine, cea mai avizată voce din domeniul didacticii limbii și literaturii române, alături de Florentina Sâmihăian de la București –, Ioana Tămăian, lector universitar la UBB, dar și de un grup de practicieni, nume recunoscute, cu portofolii solide, cum sînt Monica Onojescu, Anica Revnic, Luminița Medeșan etc. La o primă răsfoire a memoriei, îmi amintesc în fugă invitații care au susținut conferințe de-a lungul anilor: de la regretații Paul Cornea (invitat în mai multe rânduri, fiind și prefațator al unor volume de studii ale membrilor asociației) și Solomon Marcus, pînă la acad. Mircea Martin, anul acesta, n-au lipsit Rodica Zafiu, Ioana Bican (Bot), Ruxandra Cesereanu, Ion Simuț, Corin Braga, Călin Teutișan, Florentina Sâmihăian, Mircea Miclea, Adrian Opre, Paul Cernat, Angelo Mitchievici, Adrian Tudurachi, Mihaela Ursa, Liviu Papadima, Alex Goldiș, Simona Popescu, George Ardelean, Mircea Vasilescu, Miruna Runcan, Ion Bogdan Lefter, Cornel Vâlcu, Alexandru Matei etc. etc. Știu, sună elitist…

În al doilea rînd, să spun că lucrările prezentate, atît cele ale conferențiarilor, cît și cele ale profesorilor, sînt publicate în volum, după o atentă periere științifică. De asemenea, merită amintit că asociația editează, cu o frecvență bianuală, tot de 18 ani încoace, revista Perspective, o publicație de prim rang, singura cu profil didactico-științific din țară, aflată în bibliografiile concursurilor de titularizare și de definitivat, o revistă în care nu se face rabat de la rigoare, de la acuratețe, de la calitate. Cercetarea didactică este săracă la noi și, încă, privită cu oarecare condescendență, dar în cadrul acestui simpozion, precum și în revistă, profesori altfel pot să își împărtășească experiențele, să propună inovații didactice, să genereze plusvaloare, într-unul dintre cele mai osificate sisteme, cel al educației instituționalizate, al învățămîntului. Și o fac sub îndrumarea atentă a unor profesioniști. Aici, în grupul acesta destul de minuscul, sînt, de fapt, germenii unei continuități evolutive.

Spre ce vreau să mă îndrept cu această poveste? Se reproșează, cumva, elitismul, acolo unde e, de fapt, doar dorință de susținere a calității, a inovației, a coerenței. O asociație care a generat enorm de multă varietate, care a interogat continuu, cu intenții pozitive, actul educației instituționalizate, pe nișa specifică a disciplinei, dar care, în același timp, a susținut calitatea, care a făcut formări cu profesorii acolo unde sistemul nu le făcea, care a pus pe picioare concursuri pe care sistemul nu le poate organiza, care a furnizat însă sistemului o bază teoretică solidă, e privită ca fiind elitistă. Și, cînd un oficial al ministerului se nimerește pe la acest simpozion, căci mereu au fost invitați, are grijă să precizeze că e acolo în calitate de persoană fizică, eventual ca profesor.

Unde vreau să ajung? Ar trebui, de fapt, ca acest tip de asociații să fie mult mai puternice și profesorii ar trebui să își pună în ele speranța. Coeziunea ideilor, a principiilor didactice, în cadrul unor asociații pe discipline, puternice, solide, ar putea influența, poate, deciziile instituționale, în privința politicilor curriculare. Sindicatele niciodată nu vor putea acționa în acest sens: nu au competența științifică. În schimb, asociațiile profesionale ar putea să aibă cuvinte grele de spus în acest sens, dacă ar avea suficientă reprezentativitate. Altfel, da, rămîn doar niște grupuri care aparent funcționează elitist, organizînd simpozioane cu figuri de prim rang ale scenei specialităților pe care le reprezintă. Aș vrea să văd nu 80% din profesorii de română în această asociație, ci măcar 20%. Însă, știți ceva? Chiar și așa, cîți vom fi fiind, nu stăm pe loc. Ba mai mult, așa cum spunea deunăzi o prietenă, pînă la urmă sistemul există tocmai prin cei care cumva i se împotrivesc. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum să-ți activezi genele anti-îmbătrânire și să trăiești mai mult timp
Deşi de cele mai multe ori ne referim la genele moştenite ca la un dat şi este adevărat, pentru că nu le putem schimba, cercetătorii anunţă că putem avea, de fapt, mai mult control asupra modului în care funcționează ele.
image
Cum putem fi fericiți la fel ca nordicii. „Fericirea nu este dată de bani, dar are legătură cu portofelul”
Fericirea și bunăstarea generală a oamenilor nu sunt aduse de bani, susține o analiză a Raportului Mondial al Fericirii, în care nordicii ies constant în top. Ingredintele fericirii nu au legătură nici cu vremea, nici cu moștenirea genetică, și nici cu rata sinuciderilor, mare în țările nordice.
image
Atenție, părinți! Subvenția de la stat se reduce sau dispare dacă cei mici lipsesc de la școală
Venitul minim de incluziune este sprijinul financiar acordat de stat pentru a asigura nivelul de trai minimal pentru familiile și persoanele singure aflate în situația de dificultate, iar de la începutul anului acesta înlocuiește ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.