Natura umană + Fake news = Love

Publicat în Dilema Veche nr. 734 din 15-21 martie 2018
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Pe 9 martie, revista Science a publicat un articol despre o cercetare cu titlul „The spread of true and false news online“. Soroush Vosoughi, Deb Roy și Sinan Aral, aceștia fiind autorii principali ai cercetării, au studiat mecanismele de difuzare, propagare, răspîndire a poveștilor adevărate sau false, distribuite pe Twitter între 2006 și 2017. Studiul – despre care autorii spun că este primul de felul său, ca anvergură și perspectivă – s-a făcut pe 126.000 de povești, distribuite de 4,5 milioane de ori, de către aproximativ trei milioane dintre utilizatorii acestei rețele sociale. Autorii folosesc termenul „poveste“ pentru a desemna ceea ce ei acceptă ca fiind o „știre“. La rîndul ei, ideea de „știre“ e definită cît se poate de clar. Iar verificarea valorilor adevărat/fals în cazul acestor știri distribuite pe Twitter s-a făcut cu ajutorul a șase organizații de fact-checking/verificare a datelor, organizații care au confirmat între 95-98% din clasificările făcute de către autorii cercetării.

Concluzia este că „falsul a fost difuzat într-un mod semnificativ mai rapid, adînc în rețea și pe scară mult mai largă decît adevărul. Iar efectele acestui fenomen au fost mult mai pronunțate în cazul știrilor politice false decît în cel al știrilor false despre terorism, dezastre naturale, știință, legende urbane sau informații financiare“. Autorii cercetării au descoperit că „știrile false au un caracter de noutate mai mare decît al știrilor adevărate“, ceea ce le face mai atractive, mai interesante, pur și simplu pentru că „oamenii preferă să împărtășească noutăți“. Extrem de interesant: „în timp ce știrile false au inspirat frică, dezgust și surprindere, cele adevărate au produs anticipare, tristețe, bucurie și încredere“. Iar cireașa de pe tort este concluzia că roboții, inteligența artificială, „contrar gîndirii convenționale, au accelerat răspîndirea știrilor adevărate sau false într-o măsură egală, ceea ce arată că știrile false se răspîndesc mai repede pentru că oamenii sînt mai înclinați decît roboții să le vehiculeze“.

Autorii cercetării sînt foarte atenți cu terminologia pe care o folosesc. Deși recunosc pătrunderea profundă în contemporaneitate a sintagmei „fake news“, ei preferă să nu o utilizeze, în favoarea formulei „știri adevărate/știri false“. În primul rînd, spun ei, ideea de „fake news“ e mult prea compromisă din cauza dozei de manipulare induse din partea politicienilor. Pentru un politician, știrea care îl susține e adevărată. Cea care îl critică e fake. Politica a răpit și sechestrat această sintagmă. De aici și compromiterea profundă a sintagmei, dar și transformarea ei în ceva nerelevant pentru o cercetare științifică, pentru utilizarea ei în limbajul academic. Cu toate astea, ideea mecanismului care stă la baza a ceea ce numim „fake news“ nu dispare deloc din atenție. Dimpotrivă. Dar călătorește mai departe, cu nuanțări, cu precizări și cu alte tipuri de formulare, în așa fel încît să se evite orice contaminare politică. Iar autorii cercetării sînt foarte atenți să menționeze și că nu iau în calcul nici un act de intenționalitate, în așa fel încît să nu se poată plasa vreo culpă pe umerii oricărui individ care a reprezentat o picătură din oceanul uman al acestui studiu.

Frumos, domnule, frumos! Oameni civilizați, studii foarte serioase, desfășurate pe parcursul multor ani, preocupări vrednice de respect. În spiritul unei corectitudini politice deprinse din fragedă etapă de formare, cercetătorii identifică mecanisme, dar, în modul cel mai elegant, nu pun în discuție actele de voință, gesturile deliberate, strategiile plănuite, manipularea îndelung socotită. N-o fac ei foarte direct, dar ne dau nouă posibilitatea de a vedea printre rîndurile pe care ei le scriu. Studiul vorbește, de fapt, pe larg, și despre natura umană, care preferă să audă ce dorește. Natura umană care tînjește să experimenteze stări, să trăiască emoții, să fie distrată în fel și chip. Așa că apare un enorm mecanism de complicitate între manipulatori și manipulați. Apar știri false, manipulări grosolane, zvonuri simple, zvonuri în cascadă, o întreagă galerie de știri printre care te pierzi ca-ntr-un hățiș întunecat, dar și ca într-un parc de distracții.

La un interviu, pe stradă, o să răspundem că sîntem gardieni ai adevărului, că avem grijă de unde ne luăm informația, că „pe noi nu ne face nimeni“. În realitate, undeva în adînc, iubim minciuna care ne creează o stare. Iubim marfa care ne distrează, intrînd într-o joacă foarte perversă cu manipulatorii noștri și cu dorința noastră de a fi manipulați. Știm că toate variantele posibile de emisiuni din „familia“ Cheaters, marile meciuri de wrestling, emisiunile cu mame, nurori, miri, mirese, certuri și împăcări, toate astea sînt lucruri aranjate. Dar vrem să uităm așa ceva cînd ne uităm la ele, cînd „ne prind“. La emisiunile de știri și la talk-show-urile de la televiziuni ne uităm nu în căutarea unei forme de adevăr, ci la cine considerăm noi că „are dreptate“ și rezonează cu opiniile noastre. Avem o opinie? Păi, ăla-i adevărul, frate! Mint ăia la care ne uităm? N-are nimic. Sînt ai noștri. Mint pentru o cauză bună. Dar la orice sondaj de opinie spunem că ne dorim autenticitate, lipsă de manipulare, viață trăită în adevăr.

Nu doar credulitatea, naivitatea, inerția sau necunoașterea ne fac să redistribuim o veste sau un zvon, fără să le verificăm deloc, contribuind la răspîndirea maladivă a falsului. E pe-acolo și un demon care ne învață că, dacă tot sîntem la adăpostul anonimatului sau al semianonimatului, al unei etichete de rețea socială, de fapt, putem fi cît se poate de nevăzuți. Iar cînd ești nevăzut, dar și cînd ai un spațiu unde să te exprimi, ești în stare de cele mai mari nebunii, pe care nu ți le-ai închipuit vreodată. Altminteri, sîntem cu toții foarte cinstiți și iubim cumplit adevărul.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.