Spioana absolută

Publicat în Dilema Veche nr. 768 din 8-15 noiembrie 2018
Comunismul se aplică din nou jpeg

România a fost prima destinație de studiu din cariera de antropolog a cercetătoarei americane Katherine Verdery. A venit aici în anii ’70 și continuă să viziteze regulat țara în care și-a făcut o mulțime de cunoștințe și prieteni. Într-o oarecare măsură se pare că această primă destinație a devenit de a dreptul un destin. Cercetătoarea a scris o serie de lucrări despre sate din Transilvania, despre socialism, despre colectivizare sau despre ideologia naționalistă din vremea regimului Ceaușescu. Ultima sa carte apărută anul acesta la Editura Vremea se numește Viața mea ca spioană și a fost scrisă în urma studierii propriului dosar pe care Securitatea i l-a întocmit în anii ’70 și ’80. În Dilema veche au mai apărut și alte texte legate de această carte, iar în urmă cu doi ani, doamna Verdery a povestit ea însăși în revista noastră cîte ceva din experiențele sale de acest gen. Pentru că, bineînțeles, de la prima sa vizită în România, Securitatea a considerat-o spioană, pornind probabil de la concepția exprimată neaoș chiar într-o notă informativă aflată la dosarul ei că „nu pierde ea timpul de pomană la noi“.

Într-o discuție telefonică înregistrată de Securitate în anii ’80, doi colegi români de breaslă (probabil) din Cluj ai Katherinei Verdery spuneau despre ea că ar face o etnografie „din avion“, „fără a merge în profunzime în stil european“. Ei bine, în cartea ei recentă, frapantă e tocmai profunzimea. Cred că sînt puțini români care să fi priceput ceea ce au trăit în anii comunismului și în cei ulteriori căderii Cortinei de Fier tot atît de bine pe cît a făcut-o Katherine Verdery. Ea a mers pînă acolo încît i-a căutat în anii din urmă pe foștii ofițeri și informatori pe care i-a identificat în dosarul său (care mai erau în viață). A stat față în față cu cîțiva dintre ei și i-a întrebat despre motivele pentru care au urmărit-o sau au denunțat-o. Cercetătoarea își descrie propriile emoții și stări de la aceste întîlniri, care o surprind și pe ea însăși și pe care încearcă să le înțeleagă. Aș spune că asemenea momente din carte trec dincolo de antropologie. Sînt scene de-a dreptul dostoievskiene.

De ce au considerat-o spioană chiar și cînd un securist mai rațional a conchis, într-un raport, că nu face spionaj militar (prima suspiciune cu care a fost întîmpinată)? Cum de-au ajuns s-o urmărească pînă și în Statele Unite? Ce însemna să fii „spion“ în perioada comunistă și în cultura național comunistă? Unii spuneau că era îndeajuns să fii străin. Katherine Verdery merge însă și mai departe cu analiza antropologică: „Un spion este o persoană care nu are pe nimeni s-o apere – nici un fel de rude, în cel mai bun caz un anturaj în care securiștii pot să pătrundă. (…) Sprijinul social al spionului se află în altă parte, într-o altă țară. A fi văzut ca spion înseamnă să fii văzut ca un izolat social, ale căror conexiuni pot fi manipulate.“ Iar Securitatea chiar s-a străduit s-o influențeze prin intermediul anturajului într-un sens pe care ea îl descoperă în dosar: „ar fi minunat dacă… ne-ar iubi“.

Citindu-i cartea, s-ar zice că, nu neapărat sub influența Securității, „spioana“ aproape că s-a românizat. S-a atașat de mulți oameni din România, ba chiar a rămas legată și înțelegătoare chiar față de unii dintre cei care au făcut denunțuri împotriva ei. Ceea ce însă nu pare să-i fi deformat cercetarea.

Iar prin prisma celor observate de cercetătoarea americană, cititorul poate avea propriile confirmări. De exemplu, aceea că Securitatea se ocupa în permanență și cu perseverență să construiască realități paralele, dușmani inventați, probleme false (la fel cum și astăzi se construiesc realități paralele și scenarii abracadabrante în scopuri politice). Trăiam într-o țară a secretomaniei, în care, la fel ca și în celelalte țări socialiste, evidențele nu contau, iar adevărul nu putea fi decît ocult. O lume (care n-a dispărut odată cu comunismul) cu mentalități întortocheate și închise, la polul opus față de cea cu informații la vedere, deschisă, de tip occidental. O lume în care un cercetător străin nu putea fi perceput altfel decît ca spion. Ce-i drept, însă, Katherine Verdery a făcut mult mai mult decît un spion convențional. Ea a ajuns să „spioneze“ – adică să descopere – cele mai adînci „secrete“ ale societății românești.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.