Andrei MANOLESCU
Cine se scoală de dimineață?
Andrei MANOLESCUGeorge Washington se trezea, de regulă, odată cu răsăritul soarelui (vara era înainte de ora șase), mînca ceva frugal, apoi călărea dînd ocol proprietății sale de peste trei mii de hectare din Mount Vernon, iar pe la ora șapte dimineața se înto
» Citește tot
Prea multă mîncare, prea multe cadouri?
Andrei MANOLESCUDiferența evidentă dintre noi și ei e, cu siguranță, comunismul. Noi am trăit toate lipsurile alea timp de zeci de ani, ei nu. Și ne-am învățat să exagerăm, măcar de sărbători. Aici mai e o problemă. Să zicem că Revelionul e o sărbătoare laică, reprezintă trecerea de la un an la altul, e un moment de bilanț și o ocazie pentru planuri de viitor. Prin natura ei, sărbătoarea e ceva mai materială. Dar Crăciunul e (sau ar trebui să fie) altceva. Sigur, el se petrece în mod tradițional în familie. Nu e un ch
» Citește tot
De gardă înaintea Crăciunului
Andrei MANOLESCUS-a trezit cu zile de arest și cu amenințarea tribunalului militar. Iar în vremea aceea nu știai niciodată cît de departe se poate ajunge cu pedepsele, pentru te miri ce. Oricum, ofițerul cu pricina i-a făcut destule necazuri. Nouă, celorlalți din dormitor, n
» Citește tot
Meseriașii din culise
Andrei MANOLESCULa un reportaj prin jurul Bucureștiului în care trebuia să aflu de ce nu merg oamenii mai des la dentist (apăruseră niște statistici urîte despre problema asta în mediul rural din România), șoferul nostru a oprit brusc mașina în mijlocul comunei 1 Decembrie și mi-a zi
» Citește tot
Cîinii răi
Andrei MANOLESCUCîinii lătrau acolo în vale, se auzea ecoul. Ne-am văzut de drum pe marginea circului glaciar. Cineva a zis că acei cîini vin la noi spre creastă. Mi s-a părut o glumă. Cum să lase stîna și să urce un întreg munte? Ca să ce? După multe minute, lătratul a devenit sporadic, dar parcă mai sonor. Atunci am văzut două mogîldețe care urcau. Se opreau din cînd în cînd să mai latre, pentru ca apoi să-și reia neabătut drumul spre creasta unde eram noi. Pe măsură ce se apropiau, mogîldețele se
» Citește tot
Dilema steagului
Andrei MANOLESCULa Revoluție, steagul acela cu gaură m-a făcut fericit. Dacă aș participa la o manifestație în România, fie ea de protest sau de sprijin, avînd un interes național (și nu politicianist), aș putea flutura un drapel tricolor. La fel, aș merge cu steagul la o paradă militară. Poate în anumite împrejurări n
» Citește tot
Exemplul Regelui Mihai
Andrei MANOLESCURegele Mihai nu și-a mai revăzut tatăl. Dincolo de motivele de natură politică pe care le-a invocat pentru a nu-l vizita, existau firește și lucruri mult mai personale. Acestea răzbat și din explicația pe care o dă asupra deciziei de a nu merge în 1953, î
» Citește tot
Inflația vorbelor
Andrei MANOLESCUUnele reclame la medicamente amplifică peste măsură efectele vindecătoare, unele programe politice sau de guvernare promit populației un viitor fantastic. Tot așa cum publicitatea inventează probleme la care produsele promovate sînt marea soluție, politicienii inventează dușmani contra cărora numai ei le ar avea ac de cojoc. Apare un fel de cursă a promisiunilor, a celor care promit mai mult și mai bine (cu o aparență mai mare de credibilitate). Cum se iese din
» Citește tot
Un ghiveci cu de toate
Andrei MANOLESCUAm molfăit totodată între dinți slănina cea tare, iar în lipsa pîinii, am uns pe rînd frunzele de varză cu gem. La urmă am rumegat cîte o feliuță de gulie. Totul udat din belșug cu berea aceea acră. Ar rămîne să spun și că a fost minunat. N-a fost!
» Citește tot
Spioana absolută
Andrei MANOLESCUDe ce au considerat-o spioană chiar și cînd un securist mai rațional a conchis, într-un raport, că nu face spionaj militar (prima suspiciune cu care a fost întîmpinată)? Cum de-au ajuns s-o urmărească pînă și în Statele Unite? Ce însemna să fii
» Citește tot