Cătălin ŞTEFĂNESCU
Fantoma noastră de casă
Cătălin ŞTEFĂNESCUNe trebuie domn străin? Adică să facă lucrarea unii de-afară? Singurul răspuns la-ntrebările astea e hărmălaia. Căci asta e adevărata noastră Românie neîmblînzită.
» Citește tot
Designul interior din capetele noastre
Cătălin ŞTEFĂNESCUÎn inima celui mai „select“ cartier rezidențial sau la capătul orașului, în „zona nefrecventabilă“ din vecinătatea gropii de gunoi, „designul interior“ e o noțiune care merge mult dincolo de realitatea și calitatea amenajărilor și decorațiu
» Citește tot
Lucrurile pe care le amîni
Cătălin ŞTEFĂNESCUCînd amîni lucrurile, curgerea universurilor se inversează. Și, printr-un mecanism la fel de nevăzut ca ninsorile cu fulgi de piele pe care-i lăsăm în urma noastră de-a lungul unei vieți, totul o ia la deal, spre locul de unde a plecat. Și totul s
» Citește tot
Supărarea anuală pe Oscaruri
Cătălin ŞTEFĂNESCUAmenințări că „nu ne mai uităm niciodată la porcăria asta“, la concluzii deștepte că „e o mizerie chicioasă unde mai pun botul doar proștii“ sau la constatări vigilente, conform cărora „stîngiștii au pus gheara definitiv și aici, s-a terminat cu dis
» Citește tot
Pentru că ne pricepem
Cătălin ŞTEFĂNESCUPentru că ne pricepem la film și la teatru, la muzică și la arte vizuale, acum știm din start ce e bun și ce e prost. Teatrul bun e cu mari actori ai noștri, îndrăgiți, care joacă bine și ne fac să rîdem. Ăla e teatru. Cînd înțelegi și te simți bine. Iar film e cum sînt filme
» Citește tot
Nu vreau să mă recunosc!
Cătălin ŞTEFĂNESCUUn anumit soi de eleganță mă deranjează, bă! Idioțenia asta că – vezi Doamne! – mă respecți, îmi spui chestii, și te incluzi și tu, pe tine, în ce zici, stilul ăsta de rahat mă face praf! Am senzația aia urîtă că mă observi. Că te uiți la mine prin lentilel
» Citește tot
Capcana de turiști
Cătălin ŞTEFĂNESCUCe se-ntîmplă într-o capcană bine făcută? Exact ceea ce ai visat. Ce ți-ai dorit. Toate detaliile sînt organizate perfect, în așa fel încît entuziasmul descoperirii pe care ai făcut-o să te inunde ca un orgasm al iubirii de sine. Prinzi peștele cel mare, fără să ai ha
» Citește tot
Ce mai e realitatea?
Cătălin ŞTEFĂNESCUÎn cel mai bun caz, o ficțiune destul de obosită. Astăzi, o asemenea afirmație nu mai produce, nimănui, nici o tresărire. Nu doar pentru că orice discurs se pierde în vacarmul general. Ci pentru că, pur și simplu, nu mai contează. Definirea separării, a
» Citește tot
Refuzul și frica de a mai fi om
Cătălin ŞTEFĂNESCUA aștepta la rînd, undeva, s-a transformat într-un spectacol deprimant. E drept, n-am fost noi nici înainte vreo întruchipare a cultului pentru ordine. Dar în acești ultimi ani, dacă stai la rînd undeva, aștepți să intri într-un cabinet medical sau în biroul unui funcționar, dacă ești la un magazin, într-o stație de autobuz, în gară sau la metrou, simți o presiune cu totul nouă. În noi clocotește ceva care nu s-a exprimat pînă acum atît de vizibil, de agresiv. Ne sare țandăra de la orice. E
» Citește tot
Îmi urăsc locul de muncă!
Cătălin ŞTEFĂNESCU„La scîrbici“. Uneori, îmi amintesc că se spune corect „serviciu“, deci ar trebui să spun „la scîrbiciu“. Dar așa am moștenit cuvîntul ăsta. Îl folosesc așa cum l-am primit. „Scîrbici“. De la „servici“.
» Citește tot