Aromânii și fenomenul legionar

Nicolas TRIFON

Situaţia tensionată din Cadrilater şi faptul că aromânii proveneau dintr-o „minoritate nemulţumită“ sînt cei doi factori care par a fi jucat un rol considerabil în adeziunea lor la legionarism. „Populația română, colonişti, comercianți şi funcțion

» Citește tot

La faţa timpului

Basarabia interbelică – cronica unui dezastru anunțat

Nicolas TRIFON

„Ignoranța clasei conducătoare românești a permis propagandei obsesive și mincinoase a sovieticilor să aibă cîștig de cauză și să răspîndească imaginea unei Basarabii sărace, prădată de moșierii de la București, chiar în timp ce milioane de țărani mureau de foame pe întinderile din Ucraina,

» Citește tot

Zisele şi nezisele Juliei Kristeva, alias Sabina

Nicolas TRIFON

Unii nu vor ezita să se concentreze pe asocierea dintre colaborarea Juliei Kristeva cu poliţia politică din ţara ei şi pe adeziunea sa la ideile de stînga în Franţa, alţii vor încerca să disocieze cu orice preţ colaborarea de ideile de stînga. 

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

Un deceniu de traduceri din română în franceză

Nicolas TRIFON

Multă vreme, cînd venea vorba în Franţa despre scriitorii români, erau spontan citate numele lui Cioran, Eugen Ionescu şi Mircea Eliade. 

» Citește tot

Ucraina: de la Nestor Mahno la Serhii Jadan

Nicolas TRIFON

Centenarul revoluției ruse din 1917 a trecut aproape neobservat în Rusia. Într-o ţară ca Franţa, în schimb, el a dat naştere la tot felul de cărţi, documentare, colocvii etc. 

» Citește tot

Revoluţie şi contrarevoluţie migratorie în UE

Nicolas TRIFON

„Ce naiba caută sirienii ăştia la noi? îşi spun exasperaţi bulgarii“, ne povestea pe un ton amuzat o cunoştinţă arhitectă care tocmai se întorsese la Paris din ţara sa natală. Nu m-am putut abţine să-i întorc vorba: „Dar ce fac milioanele astea de bulgari sau de români aici, în Occident?“

» Citește tot

La Centenar. Minorităţi naţionale

Acest popor cere un loc sub soare

Nicolas TRIFON

Schimbul de scrisori dintre Titu Maiorescu şi omologii săi din Grecia, Bulgaria şi Serbia cu ocazia păcii de la București din august 1913 garanta gestiunea de către statul român a patrimoniului său şcolar şi bisericesc din Balcani destinat aromânilor, nu însă şi un statut specific pentru aceştia.

» Citește tot

Regimul artelor şi muniţiilor

Titu Maiorescu revizitat de Cécile Folsch­weil­ler

Nicolas TRIFON

Această demonstraţie prezintă avantajul de a opune argumente serioase clişeelor care reduc opera junimiştilor la o reacţie conservatoare inspirată de metafizica germană contra modelului raţionalist universalist al iluminismului francez.

» Citește tot

Trieste: de vorbă cu un cicio sută la sută

Nicolas TRIFON

Notorietatea de care se bucură azi istroromânii, alias cici, printre triestini e datorată în bună parte unei expresii pe care am aflat-o chiar în naveta care mă ducea de la aeroport la hotel.

» Citește tot

educatie

Româna şi aromâna în recentul Manual al limbilor romanice

Nicolas TRIFON

Editura De Gruyer de la Berlin a publicat la sfîrşitul anului trecut Manualul limbilor romanice, într-o nouă colecţie care îşi propune să prezinte „o panoramă enciclopedică, sintetică şi sistematică totodată, a lingvisticii limbilor romanice, care ţine cont de ultimele rezultate ale cercetărilor.“

» Citește tot