Petre STOICA
Poeme
Petre STOICAtrecutul această bestie tandră ce roade cu dinţișori de oţel
» Citește totDin însemnările cultivatorului de mărar
Petre STOICABeau pînă în zorii zilei, cot la cot cu D. şi cu V. Aşa, ca să uit. În mintea mea se derulează, secundă cu secundă (pentru a cîta oară?), filmul cutremului. Reînvie o secvenţă hazlie, ce o uitasem, ţîşnind din curte, era cît pe ce să iau în picioare un beţiv, tolănit sub gardul casei, care mormăia: „Măi, că am tremurici, nu glumă! Nevastă, vin’ de mă ia, c-am tremurici“. Fiecare jură că a presimţit cutremurul de pămînt. Fiecare a desluşit semne ciudate: la animale, la plante, în văzduh şi
» Citește totEste adevărat că
Petre STOICAeste adevărat că şi fantomele se gîndesc la servituţile bătrîneţii
este adevărat că faimoşii cai de curse transpiră rouă de argint
este adevărat că şoarecii se încălzesc uneori la subţioara bunicii
este adevărat că bunicul
Balada păpuşii
Petre STOICApăpuşa coboară din landou
şi hoinăreşte prin cameră