Geta Brătescu: o artă esopică

Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Geta Brătescu: o artă esopică jpeg

Clădirea din Calea Moşilor nr. 62-68, din Bucureşti, o anexă a Muzeului Naţional de Artă Contemporană, găzduieşte din octombrie 2011 două spaţii de artă, cu sprijin logistic şi financiar oferit de MNAC. La primul etaj e Spaţiul Platforma, coordonat de Simona Dumitriu, istoric de artă. La etajul al doilea este Salonul de Proiecte, iniţiativă a Magdei Radu (curator, istoric de artă) şi a Alexandrei Croitoru, artist vizual. Platforma e mai degrabă un spaţiu de autor, Simona Dumitriu lucrează cu studenţii de la Universitatea de Arte, cu artiştii foarte tineri, în proiecte-laborator: se pun multe întrebări, se fac workshop-uri, iar artiştii răspund cu lucrări-fulger. Evenimentele se succed cu viteză şi lasă în urmă multe alte întrebări deschise. Proiectul în desfăşurare acum – „Deschis pentru inventar“ – e delicat, complicat de abordat: ce facem cu o întreagă moştenire artistică, arta oficială – comandă de Partid?

Salonul de Proiecte, un etaj mai sus, are aerul unei platforme mai aşezate: pornind de la faptul că în general artiştii tineri nu sînt susţinuţi, Salonul şi-a propus să fie în primul rînd un spaţiu de producţie pentru aceştia, investind în lucrări noi. A realizat în primul an două expoziţii mari cu artişti tineri, în urma unui apel public de proiecte, dar şi trei expoziţii cu artişti consacraţi (Ion Grigorescu, Daniel Knorr sînt doar două nume), creîndu-se astfel un „context generaţional mai larg“.

Departe de arta oficială

Pe 25 octombrie, Salonul de Proiecte a deschis expoziţia „Geta Brătescu: Atelierele artistului“, curatoriată de Magda Radu. O expoziţie de muzeu – realizată totuşi într-o anexă a acestuia, într-un spaţiu tînăr – ar putea surprinde. După ce o vezi, te gîndeşti că o asemenea plasare atrage atenţia asupra faptului că o artistă atît de complexă precum Geta Brătescu nu poate fi uşor clasificată şi aşezată în cadre fixe. Vorbim de o extraordinară mobilitate artistică. Născută în 1926, Geta Brătescu este o reprezentantă importantă a avangardei postbelice, a cărei personalitate – poate de aceea greu de definit – este rezultatul studiilor deopotrivă la Facultatea de Litere şi Filosofie (cu un profesor ca G. Călinescu) şi la cea de Arte, cu un mentor precum Camil Ressu. Scriitoare (Atelier vagabond, Atelier continuu sau extraordinara sa privire asupra Italiei, în De la Veneţia la Veneţia sînt doar cîteva titluri), ilustratoarea printre altele a lui Faust în traducerea lui Şt. Aug. Doinaş, director artistic al revistei Secolul 20, Geta Brătescu a fost şi o prezenţă în expoziţiile de artă înainte de 1989. Referitor la acest aspect, Magda Radu scrie într-un eseu pe care i-l dedică artistei: „Geta Brătescu nu s-a considerat o victimă şi nici nu a activat în opoziţie sau în marginea sistemului artistic, dar s-a ţinut departe de arta oficială. Ea a funcţionat după o logică afirmativă şi a căutat să-şi desfăşoare activitatea ţinînd cont de condiţiile unui context dat: a expus cu regularitate, «şi-a văzut de treabă», a continuat să lucreze netulburată...“

Expoziţia deschisă la Salonul de Proiecte vine într-un moment cînd la nivel internaţional are loc un fenomen de recuperare a Getei Brătescu, apărut doar în anii din urmă. Chiar acum artista este prezentă într-un show de mari proporţii la Tate Modern („A Bigger Splash: Painting after Performance“) şi recent lucrări ale sale au fost expuse în Trienala de la Paris, în Bienala de la Istanbul, la New Museum (New York) şi la Frieze Masters, tîrg de artă londonez. În acest context – căruia i se adaugă cel românesc: expoziţia „Resurse“, cu Ion Grigorescu la MNAC în 2007, şi „Lucrul, Imaginea, Semnul“, la Ivan Gallery în 2011 – „Atelierele artistului“ reuşeşte să învingă cronologii, împărţiri pe genuri şi medii de expresie.

Portret interior al artistului

„Geta Brătescu: Atelierele artistului“ depăşeşte discursuri limitative şi de putere, discursuri feministe, politice, intrări forţate în canoane totalizatoare. Curatoarea indică un singur traseu, cel mai generos şi neabuziv: cel al mediilor de lucru, pe cît de fizice, pe atît de imateriale, creaţii imaginare. Atelierul artistei, spaţiul industrial în care a lucrat (cazangeria, tipografia) şi topografia spaţiului mediteranean, sursă primară pentru seria intitulată Medeea. Curatoarea alătură primelor două spaţii concrete pe cel de-al treilea, aflat la polul opus, tocmai pentru a ne avertiza asupra modului de lucru al artistei: fiecare spaţiu pe care îl ocupă cu prezenţa sa este dublat de un spaţiu mental, şi invers – un spaţiu mitic devine prezent, material, prin cartografierea lui. Aceste medii de lucru devin un cadru perfect pentru observarea unui complex proces de transmedialitate: de la desen la tapiserie, video, litografie, fotomontaj, colaj, obiect. Vizitatorul este prins într-un raccourci curatorial, în care imaginea atelierului ocupă fiecare secvenţă din expoziţie ca matrice pentru un portret interior al artistului, o intrare în intimitatea artistică.

Lucrarea video Atelierul (1977) e însoţită de scenariul aceluiaşi film, precum şi de elemente din film extrase şi plasate în sala de expoziţie – precum Cutia lui Pafnutie. Spaţiul industrial devine pentru artistă un mod de a descompune realitatea în detalii şi de a reflecta asupra posibilităţilor formelor, aşa cum se întîmplă în seria Regula cercului, regula jocului (1985): 12 colaje dada – textil şi tempera pe hîrtie – asamblate după regulile hazardului, în forma cercului.

O linie roşie, sinuoasă

Văzute ca un tot, lucrările selectate în expoziţie sînt imaginea unui tip de supravieţuire artistică în perioada comunistă, bazată nu pe negare sau retragere, ci pe creaţie, ca un motor pozitiv care poate fi pornit în orice moment, oriunde eşti. Cu ajutorul lui Esop (prezent în 12 litografii din 1967), sclavul înţelept şi şiret, pe care artista îl ia ca alter ego şi muză de sex masculin, Geta Brătescu e liberă să se exprime artistic; asocierea Bibliei cu mitologia într-o serie de desene din 1974 este unicul mod prin care ea chiar poate desena scenele biblice. În 1980, creează Ipostazele Medeei – desene în textil cu maşina de cusut. De ce tocmai Medeea, celebră pentru uciderea propriilor copii? O metodă de rezistenţă culturală, arta Getei Brătescu constă în primul rînd în trasarea unui spaţiu generos pe care îl poate popula în orice moment cu diferite personaje. E ca şi cum în orice moment ea îşi poate instala propriul atelier, propria lume mitică. „A vedea e sinonim cu a poseda“, scrie artista în Atelier continuu. În expoziţie, te urmăresc cei doi ochi ai artistei: Călătorul (1977) este un obiect multifuncţional, scaun pliant şi baston în acelaşi timp, cu doi ochi de pază, lipiţi pe el.

Cele mai recente lucrări ale artistei lasă deoparte orice referinţă culturală, devenind atelier pur mental, perpetuu. Jocul formelor (2009) este o coregrafie abstractă făcută doar din mişcarea foarfecii. The Crazy line (2012) pare lucrarea unui seismograf, o linie roşie, sinuoasă, pe o fîşie de hîrtie care urcă de-a lungul zidului, în sus, împotriva legilor gravitaţiei. Arta e opera hazardului vieţii.

„Geta Brătescu: Atelierele artistului“ este o călătorie în timp şi spaţii – cu un hiatus de 20 de ani, între 1985 şi 2009 – şi astfel nu are punct terminus, ci doar puncte de plecare, spre o citire atentă a operei unui artist care a lucrat continuu timp de peste şase decenii. Un artist care trebuie citit cu grijă, nuanţat. Expoziţia va fi prezentată într-o formă extinsă la MUSAC – Museo de Arte Contemporáneo de Castilla y León (Spania) în perioada 9 martie – 9 iunie 2013. 

Daria Ghiu este critic de artă.

Foto: Ş. Sava

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.