Cifrele vor spune povestea!

17 august 2020
Cifrele vor spune povestea! jpeg

Nu-mi plac cifrele, m-au speriat întotdeauna, dar cea mai valoroasă amintire despre matematică o am dintr-o carte adusă de tatăl meu care își propusese să mă convingă de utilitatea materiei printr-o metodă subtilă care îmbina filosofia cu cifrele. N-a ținut șmecheria, dar la începutul cărții se găsea un motto pe care-l țin minte pînă în ziua de astăzi: Multe lucruri le-aș fi înțeles dacă nu mi-ar fi fost explicate!

Cuvintele sînt periculoase. Din aceasta cauză, cei mai mulți dintre oamenii care le cunosc înțelesul, nu și le asumă. Și nu vorbim despre aceia care nu știu să vorbească, care nu dețin proprietatea cuvintelor, ci dimpotrivă, despre oamenii care au de partea lor numai cuvîntul. A spune despre probleme grave că ești „îngrijorat” pare a fi o modalitate de a nu te implica activ în problemă, de a aștepta ceva lămuritor ce pare că urmează să se întîmple, că nu este în momentul de față pe lista ta de interese. La fel cînd spui că ești „preocupat”!

Știind că este judecat în funcție de alcătuirea discursului său, reprezentantul de la pupitrul prezidențial utilizează cuvinte temperate care să nu alarmeze opinia publică sau să trezească interesul de interpretare a vreunui jurnalist atent. Totodată, lipsa euforiei sau a entuziasmului emoțional, creează aparenta autorități unui om care se afla în control. Așadar, este doar „îngrijorat” și „preocupat” în mod constant și susținut, indiferent de situația despre care i se cere părerea. Iar asta mă „îngrijorează” și mă „preocupă” și pe mine!

În România, sîntem (iarăși) într-o situație incomodă; ne e teamă că dacă recunoaștem Președintelui niște defecte evidente și aș spune chiar problematice pentru perspectiva de guvernare a țării, ridicăm mingea la fileu partidului de opoziție (crucea pe care trebuie s-o ducem ca națiune) care ar putea să speculeze astfel de opinii. Mă tem însă că sîntem conduși spre zid cu seninătatea resemnată cu care ridicăm cîte o dată din umeri la constatarea unui fapt mărunt, care nu ne angajează în mod deosebit. Ca atunci cînd te declari neputincios, învins, cînd nu mai e problema ta, cînd alții sînt (de fiecare dată sau de obicei) răspunzători...

Atîta timp cît populației i se reamintește dojenitor să poarte mască și să respecte distanțarea socială după fiecare nou record de îmbolnăviri, administrația aruncă vina voalat, pe populație pentru numărul crescut de cazuri din ultimele două luni. Poporul e de vină! Nu amatorismul presei de știri din România, nici proasta organizare și lipsa de eficiență generalizată a actului de guvernare sau lipsa cooperării politice pentru perspectiva zilei de mîine, nici proasta gestiune a fondurilor sau interesele unor afaceriști care n-au pus vreodată binele unei comunități pe agenda lor de lucru dacă nu le servea obiectivului personal. Adevărul este că sistemul medical din România resimte lipsurile generate de dezinteresul clasei politice și al populației care, deși nu crede pe nimeni în stare de nimic, rămîne cu speranța unui „mai bine” cosmic, cu o ridicare din umeri.

Ah și ce neștiutori sînt românii! Nu cred că există virusul! Cum să nu crezi cînd jumătate dintre cercetătorii statelor afectate au contrazis în lunile martie și aprilie necesitatea purtării măștii în opoziție cu cealaltă jumătate pro-mască; cum să nu „te clatini” cînd apar nume de pastile salvatoare ca în scurt timp, certitudinile zilelor trecute să fie retrase subit prin recunoașterea eșecului. Cum să nu te întorci din convingeri cînd virusul trăiește 3 zile pe lemn și 2 zile pe fier, supraviețuiește pe haine 7 zile, purtătorii grupei sangvine A2 sînt cei mai afectați iar purtătorii grupei O1 sînt salvați, bărbații sînt mai afectați decît femeile, persoanele care au peste 1,70 metri înălțime sînt mai expuse decît oamenii aflați sub pragul amintit, pentru că virusul plutește într-un zen absolut la peste 1,70 metri de sol! Iar după toate aceste bîlbe, de vină este omul de rînd care nu ascultă, nu înțelege gravitatea lucrurilor în ciuda existentei surselor abundente de informare. Poporul nu „se preocupă” de aceste aspecte și nu „se îngrijorează” cîtuși de puțin...

Îmi doresc claritate, determinare și încredere în reușita noastră comună. Așa de mult îmi doresc la conducere oameni cu un discurs implicat al unui reprezentant care vede mai departe de vîrful bocancului. Un reprezentant care știe „să deosebească timpurile” (Cronici 12, 32). Așa de mult îmi doresc să am încredere în discursul public și în calitatea muncii prestate de noi, pentru că astăzi mai mult decît oricînd în ultimii 30 de ani, este nevoie de leadership și nu de politicieni. Dar nu văd pe nimeni în stare să vorbească pentru o cauză mai mare decît propria persoană și privesc către o țară care nu trage cu toate roțile, care nu are resurse pentru a face față unui impact economic și social anticipat de întregul occident. Uniunea Europeană reprezintă o sursă de stabilitate pentru noi, însă nu cultivăm această stabilitate pentru a beneficia de mai multă deschidere în vest și nu ne cultivăm nici propria gradină (Voltaire spunea: „Tu cultivă-ți gradina ta!”). Toate privirile care contează se opresc în Austria iar Ungaria este menționată cînd și cînd în contextul graniței comune cu Austria. Înspre România nu se uită nimeni, iar atunci cînd își aruncă ochii spre sud-est, liderii europeni se așteaptă să li se ceară ceva. Iar astăzi, cifrele prăpastiei încep să se adune arătînd valori negative și la noi și la cei de unde ne așteptăm să primim sprijinul financiar. În timp ce cuvintele sînt greu de stăpînit pentru că suportă nuanțe și permit interpretări, matematica este o materie rece și inexorabilă. Așa va fi și adevărul pe care cifrele depresiunii îl va scoate la iveală, pe măsură ce virusul mușcă din ce în ce mai adînc din bătrînul continent, în ciuda îngrijorărilor sau a preocupărilor noastre politice de astăzi.  

Foto: wikimedia commons

23 JPG
Halloween cu veselie
Ar fi fost simpatic să mă fotografiez zîmbind lîngă dovleacul cioplit, cel ales de Iris. Păream frați.
20231026 111623 jpg
O cronotopie atonită
Cînd ai mers ultima dată prin codru, pe jos, în susul unui izvor, fără să aștepți să mai treci vreo punte, lăsînd lumea și ale ei pe malul celălalt?
image png
Umbra morții peste Israel
Unde am greșit? Căci undeva s-a greșit grav.
image png
Scurte observații despre șampania făcută sifon pornind de la unele „Pagini bizare” de Cosmin Ciotloș, din Dilema veche, nr. 1015, septembrie 2023
Urmuz nu era menșevic, mai degrabă nu era îndrăgostit de Lizica Codreanu, mai degrabă nu citea/ cita din Fundoianu etc. etc.
20230505 112507 jpg
După treizeci de ani. Orașul de pe Bega
Ca tot românul însetat de cultură în anul de grație 2023, am pornit-o și eu, acum o săptămînă, către orașul culturii europene, Timișoara.
Présidence Française du Conseil de l'Union Européenne 2022  The French Presidency of the council of the European Union 2022    51827990636 jpg
Merită semnat „Manifestul pentru pace”?
Manifestul va duce la discuții aprinse în Bundestag și se va lăsa cu urmări politice greu de prevăzut în economia de război a politicii interne germane.
index jpeg 3 webp
Interceptări în numele „adevărului“?
Cazul de la Frăsinei, cu finalul acesta mi-a lăsat un gust amar. Gustul înfrîngerii asupra rostului la care sîntem chemați, fiecare din noi.
IMoroianu jpg
De Crăciun, fii mai bun!
Reflectăm imagini de Narciși îndrăgostiți și înduioșați de propria mortalitate de care Isus sărbătoritul este dator să ne izbăvească
Last photo before the game with Gheorghe Hagi jpg
Hagi vs. Mutu sau despre respectul datorat adversarului
Apoi, cu politica speculativă a lui „dacă” şi a lui „poate”, atît de dragă mioriticului, nu vom ajunge nicăieri.
640px British museum greatcourt jpg
Activismul anti-petrol în muzeele europene
Marile companii petroliere au căutat, de-a lungul timpului, să-și asocieze imaginea cu acțiuni caritabile, dar mai ales cu instituții culturale.
AV jpg
Din nou despre claritatea morală
Pretenția „clarității morale” se întemeiază nu doar pe o logică bivalentă, ci și pe principiul terțului exclus (pe care bivalența singură nu-l presupune).
George Cornila jpeg
O preascurtă istorie a vergeturilor
Perfecțiunea rămîne o iluzie pentru că este redefinită o dată la cîțiva ani.
Dă ce? jpeg
Dă ce?
Chiar o să ajungem să facem efortul ăsta de pocire a limbii ca să fim în rîndul lumii?
Mîinile mele împletite jpeg
Mîinile mele împletite
Zeci de ani, mîinile mele diferite ce s-au împletit cruce într-un legămînt al frăției au fost mereu paznici de încredere ai drumurilor bune.
Puțin tei și caramel jpeg
Puțin tei și caramel
La pas prin Oxford, nu i-am văzut spiralele răsucite spre cer, nici garguii străjuind fiecare zid, i-am văzut culoarea.
Înapoi la grădiniță jpeg
Înapoi la grădiniță
„Ce faci dacă un copil îl mușcă pe celălalt?!” Sfinte Sisoe! Ce e cu întrebarea asta?!
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei jpeg
Încălzirea climei poate duce la înghețarea Europei
Clima Europei, a celei apusene în primul rînd, se va răci brusc, într-un interval de timp uluitor de scurt, de 20-30 de ani.
Din lac în puț jpeg
Din lac în puț
Agenția britanică de echivalare a studiilor mai avea nevoie de un act înainte de a se hotărî dacă să îmi acorde sau nu QTS-ul, statutul oficial de profesor.
Imaculata concepție jpeg
Zgîlțîieli, interviuri și porunca „să nu atingi”
Un liceu uriaș, unde se intra numai pe bază de verificare strictă și unde am avut 5 ore, la copii între 12 și 17 ani.
Estetica, încotro? jpeg
Estetica, încotro?
Creația a fost înlocuită cu ingeniozitatea. Au uitat că munca este muncă și numesc asta creație.
Curajul din palmă jpeg
Curajul din palmă
Nu mai eram nimeni. Nu mai eram doamna profesoară, respectată de un întreg oraș.
O voce emblematică a radioului jpeg
O voce emblematică a radioului
Vocea lui a jucat rolul de instanţă magică, aptă a preschimba cuvintele rostite în reprezentări instantanee. Îl avantajau timbrul, dicţia limpede, fluenţa şi o anumită eleganţă a rostirii.
Whitby, adoratul jpeg
Whitby, adoratul
Aceștia nu sînt pescăruși, sînt bătrîne suflete vikinge.
N o să fiu niciodată jpeg
N-o să fiu niciodată
Sînt doar roluri în care imaginația mea m-a pus cu mult drag, puneri în scenă care mi-au produs multă bucurie.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.