A fost odată... un bazar

Lidia Vişan
Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
A fost odată    un bazar jpeg

De cîtăva vreme, fosta Piaţă Civică a orăşelului nostru a fost updatată, modernizată şi reinvadată (mai ales în serile de vară) de tulceni, şi mai mici şi mai bunici. Foarte puţini însă dintre cei care stau pe băncuţe şi admiră jocurile de lumini şi de apă cunosc ce se afla înainte pe aceste locuri, înconjurate acum de blocuri din anii ’70-’80. 

Să dăm timpul înapoi ca să aflăm. Dacă îl dăm prea mult, aflăm că pe la începuturile Tulcei, pe aici... nu era mai nimic, decît apele Dunării care se lăfăiau pe zonele joase, întinse, unde astăzi găsim centrul comercial şi administrativ al oraşului. Tulcea cu mahalalele ei o găseai la vremea aceea cocoţată pe deal (deh! şapte coline), la adăpost de ape.  În vale – actualul centru al oraşului – doar mlaştini şi locuitori broscani, şi asta pînă pe la 1850, cînd Comisia Europeană a Dunării – cea care a făcut mult bine prin zona Deltei şi Dunării şi, în general, pentru ţară, se hotărăşte să îndiguiască cu piatră ţărmul dunărean şi astfel să ne scoată din glod. 

„Golfurile“ Dunării se colmatează încet, şi cu aluviunile aduse de ploi de pe versanţi, astfel că locul începe să fie cît de cît folosit. Mai întîi de ţăranii de prin satele alăturate, veniţi cu treburi la oraş, care îşi lasă aici carele. Mai apoi, pe ridicăturile de pămînt ivite ici-colea, locuitorii de prin împrejurimi înalţă primele magazii. Noul pămînt, smuls apelor, este denumit de locuitori Ceair, un cuvînt turcesc ce înseamnă „loc întins“ sau „pămînt nou“. 

Aşa încep să se contureze viitoarele străzi cu deschidere spre Dunăre, care vor forma ulterior centrul oraşului. Şi asta pentru că noua zonă era plată, avea vad comercial bun, fiind aproape de Dunăre, de activitatea trepidantă din port, aşa că aici apar prăvălii, cafenele, agenţii de navigaţie etc. 

Tot aici, între 1861-1866 este construit, după modelul bazarurilor orientale, un ansamblu arhitectonic deosebit: Bazarul turcesc sau Coloanele turceşti. Construit din cărămidă cu mortar de ciment pe fundaţie de piatră, ansamblul cuprindea 41 de imobile, majoritatea prăvălii, cu două rînduri de coloane, de o parte şi de alta a străzii Ştefan cel Mare, în total 72 de coloane. 

În magazine, printre coloane şi chiar şi pe stradă – o forfotă şi un du-te-vino continuu: ţărani cu legume de vînzare, sobari, coşari, sacagii, bătrîne lipovence cu coşu’, cu seminţe de floarea-soarelui, turci cu halviţă şi bragă, oameni în căutare de lucru. (Bazarul Turcesc este evocat cu multă nostalgie de Constantin Găvenea în Amintiri şi imagini din Tulcea de odinioară). 

Pe bună dreptate este declarat monument de arhitectură, căci bazarul din Tulcea – parte caracteristică şi emblemă a oraşului, era unicul de acest gen din sud-estul Europei.  Din păcate nu pentru mult timp, pentru că în urma măsurilor de sistematizare, prin Dispoziţia nr. 221963 a Consiliului de Miniştri, bazarul este scos de pe lista monumentelor de arhitectură şi demolat. I s-a păstrat doar, într-un fel, numele. „Sub Coloane“ mai zic azi tulcenii unui bloc cu magazine şi bineînţeles coloane la parter, construit aproximativ pe locul vechiului bazar. 

Dimpreună cu „Coloanele turceşti“ dispare întreg centrul vechi al oraşului, construit pe Ceair. Nivelul ridicat al apei freatice de pe acest fost teren inundabil a făcut insalubre multe dintre clădirile centrale, buldozerele comuniste găsind astfel justificare misiunii lor. În concluzie... a fost odată un bazar turcesc. Şi un centru vechi. Acum nu mai sînt. 

Le mai găsiţi, dacă aveţi curiozitatea, pe www.redescoperatiorasul.eudivers.ro/images/stories/articole/redescopera-ti%20orasul.pdf în ghidul Tulcea de ieri şi de azi, realizat în cadrul proiectului „Redescoperă-ţi Oraşul!“ de Centrul EU divers din Tulcea. 

Lidia Vişan este coordonator al proiectului „Redescoperă-ţi Oraşul!“, finanţat de Comisia Europeană prin programul „Tineret în Acţiune“.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.