Consulate străine în Tulcea

Lidia Vişan
Publicat în Dilema Veche nr. 417 din 9-15 februarie 2012
Consulate străine în Tulcea jpeg

Tulcea a fost şi încă este un oraş cu o mare diversitate etnică, unde românii convieţuiesc de secole cu ruşi-lipoveni, turci, greci, germani, bulgari, italieni, evrei şi multe alte naţii. Şi azi se mai păstrează frînturi din vechile mahalale ale oraşului (14 la număr), fiecare cu lăcaşul ei de cult: Biserica Grecească, Mocănească, Armenească, Bulgărească, Rusească, Templul Coral, Biserica Catolică întemeiată de coloniştii germani, Geamia Azizzie, cele trei biserici de rit vechi ale ruşilor-lipoveni.

Tabloul pestriţ al Tulcei era întregit într-o vreme de suita diplomaţilor străini, reprezentanţi ai ţărilor străine ce îşi deschiseseră, după războiul Crimeei, consulate la Tulcea. E vorba de Rusia, Austria, Franţa, Anglia, SUA, Italia, Grecia, Olanda şi – să nu vă mire – şi de România, căci Tulcea despre care vorbim este cea aflată sub stăpînire otomană, vreme de 460 de ani.

De unde pînă unde consulate străine la Tulcea? Pentru că Tulcea era la vremea aceea cel mai prosper oraş din Dobrogea Turcească, pentru că mai marile sau mai micile puteri aveau interese în zonă, cum ar fi circulaţia vaselor comerciale pe Dunăre, care a primit liber prin Tratatul de la Adrianopol, pentru că Tulcea se află strategic la gurile Dunării, pe unde circulau numeroase vase cu pavilion străin.

Din păcate, n-avem informaţii unde erau toate sediile de consulat şi poate multe dintre ele nici nu s-au păstrat, dacă ne gîndim că mare parte din Tulcea veche a fost demolată în timpul comunismului. Ştim cîte ceva doar despre trei dintre consulatele străine.

Cel rus era undeva pe strada Victoriei (cîndva strada Românească), colţ cu strada Carpaţi, unde a funcţionat pînă în 1916. Pe teren însă nu am reuşit să identificăm imobilul, iar vecinii nu ştiau nimic despre vreun consulat rus.

Fostul sediu al Consulatului Austriac, menţionat ca atare la 1864, se mai păstrează încă, în partea veche a oraşului, pe strada 9 Mai (fostă Paul Stătescu – personalitate a oraşului). Clădirea, iniţial proprietate a lui Wilhelm Bergman, este unică pentru peisajul tulcean, întrucît îmbină stilul arhitectural germanic cu cel popular orăşenesc dobrogean. Tulcenii o cunosc mai ales sub denumirea de „Casa Elveţiană“, dar puţini ştiu că într-o vreme i se spunea şi „Casa cu păpuşi“. Asta pentru că intrarea principală în clădire (nu cea de azi, dinspre 9 Mai, ci din vale, dinspre Calea Gloriei) era precedată de o alee cu trepte şi statui pe margini. Ulterior, au fost construite clădirile de mai jos, curtea restrînsă şi intrarea în clădire redirecţionată în lateral. Înainte de a fi retrocedată moştenitorilor, a adăpostit Biblioteca Institutului de Cercetări Eco-Muzeale, iar acum, pare-mi-se, are un nou proprietar.

Deşi monument istoric (sau poate tocmai de aceea), clădirea se află într-o stare jalnică (geamuri sparte, bălării în curte) nedemnă de valoarea ei şi care i-a atras o nouă denumire, tristă: „Casa Bîntuită“.

După anexarea Dobrogei la România, turcii îşi deschid şi ei un consulat în Tulcea devenită românească, pe Calea Gloriei, aproape de vechiul centru administrativ turcesc. Clădirea, monument istoric, deşi acum neglijată şi degradată, se vede de departe că este una deosebită. Despre Consulatul Turcesc – nici un indiciu însă pe nicăieri: la parter găsim „reparaţii frigidere“, iar în amintirea tulcenilor a rămas mai ales drept… Bufetul „Cireşica“.

Trei cuvinte şi despre diplomaţii prezenţi la Tulcea, dintre care trei au rămas în mod deosebit în memoria comunităţii: austriacul Pertazzi, englezul Gordon – celebrul explorator al Africii, şi francezul Emile Langle – un mare prieten al românilor, care a intervenit în cel puţin două episoade tensionate, o dată salvînd întreg oraşul de la bombardament, în martie 1877, şi altă dată intervenind pe lîngă sultan pentru a sprijini înălţarea actualei catedrale din Tulcea.

Lidia Vişan este coordonatoarea proiectului „Redescoperă-ţi Oraşul!“ al Centrului EU divers din Tulcea.

Foto: B. Cristian

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.