Încă un muzeu în pericol

Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
Încă un muzeu în pericol jpeg

Acum un an număram muzeele pe care le-a pierdut oraşul nostru şi ajunsesem la vreo zece, sau o duzină întreagă. Dispărute din diferite motive: chiar dacă evacuate pentru o mutare care nu s-a mai realizat, ori închise fără explicaţii, sau pur şi simplu desfiinţate. Nu pot uita că, pe strada care şi-a regăsit numele de Thomas Masaryk, după ce fusese Julius Fucik, casa memorială Dr. Gheorghe Marinescu a devenit un restaurant, aşa că amintirea unui mare savant român, care era păstrată acolo chiar în încăperile unde el trăise, s-a spulberat cînd s-au risipit documente, fotografii şi instrumente. Statul nesocoteşte istoria şi restrînge cheltuielile culturale, oricît de mici ar fi, dacă ele nu au fost politizate. O singură excepţie merită menţionată: Muzeul de la Poştă, căruia directorul său, Ernest Oberländer-Târnoveanu, i-a redat viaţă cu expoziţiile şi publicaţiile care, unele după altele, înnoiesc şi subiectele, şi metoda de a trezi interesul. Imaginaţia şi hărnicia lipsesc în atîtea altele, cu scuza obişnuită (şi justificată) că nu sînt bani.

De data asta, pe bd. Dacia, nr. 12, este o mare agitaţie, fiindcă Muzeul Naţional al Literaturii Române trebuie să plece. După un proces de 11 ani, ca urmare a restituirii clădirii. Aceasta reprezintă un monument istoric: construit în 1839 de Alexandru Villara, a trecut repede în familia lui Scarlat Kretzulescu, care avea mari proprietăţi în împrejurimi, ca, de pildă, impunătoarea casă de peste drum, la colţ cu strada numită acum Henri Coandă. Naţionalizarea din 1948 a înstăpînit statul pe casele boiereşti, cele mai frumoase din Bucureşti. S-a instalat aici Muzeul Româno-Rus, avînd ca director un boier tot aşa de autentic, dar comunist, „prinţul roşu“ Scarlat Callimachi.

Cînd legăturile cu Uniunea Sovietică n-au mai avut aceeaşi importanţă, localului prestigios i s-a atribuit o destinaţie la care nimeni n-ar fi obiectat: Muzeul Literaturii, cu Perpessicius în frunte. Va fi de ajuns să amintesc că noua instituţie a publicat o revistă, Manuscriptum, care a cules, mulţi ani de zile, documente inedite prin care se îmbogăţea istoria literaturii române. O operă de educaţie patriotică se desfăşura în casa deschisă vizitelor şcolare şi conferinţelor, cîtva timp ţinute cu regularitate, iar colecţia revistei a constituit un instrument de lucru. N-am de judecat cum a evoluat instituţia, fiindcă nu din cauza unor neajunsuri în funcţionarea ei este ameninţată acum cu mutarea (unde? nu ştie nimeni). Restituţiile, justificate pentru a repara acele nedreptăţi săvîrşite de regimul comunist dezmoştenind familii istorice, au aplicat legea, de mai multe ori modificată pînă în 2003, atît contra unor particulari care intraseră în asemenea spaţii, fiind bine văzuţi într-o perspectivă politică, şi erau acum chiriaşi împroprietăriţi, cît şi contra statului însuşi, responsabil de interesul public al unor valori abuziv confiscate. Nu numai că ambasadele care fuseseră plasate în case naţionalizate au trebuit să se mute, ci şi destinaţiile culturale pe care le căpătaseră alte clădiri au fost contestate, iar statul a pierdut cu regularitate procesele intentate de moştenitori.

În cazul care ne interesează, deţinătorul – confirmat de justiţie – al titlului de proprietate a cumpărat casa de la ultima descendentă a Creţuleştilor, care, după ce familia emigrase în Italia şi obţinuse chiar un titlu princiar papal, era marchiza Quaranta di Zulino. Domnul Mihai D. Sturdza, pe care-l cunoaştem ca istoric respectat, se prezintă în calitatea de proprietar – plătită şi dobîndită. Deoarece se impune, prin lege, evacuarea muzeului, acestuia trebuie să-i găsească adăpost Primăria, de care depinde. Dar nici Consiliul General, la care s-a făcut apel, nici RAPPS, nici Ministerul Culturii nu vor să ştie de această situaţie. Totuşi, pe străzile din apropiere – Christian Tell, de exemplu – sînt cel puţin trei clădiri care ar putea primi muzeul. Despre consecinţele restituţiilor în privinţa conservării unor monumente istorice din Bucureşti şi din ţară vom mai avea prilejul să vorbim. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.