Teatrul cu masca de beton

Lucian VASILE
Publicat în Dilema Veche nr. 451 din 4-10 octombrie 2012
Teatrul cu masca de beton jpeg

Supranumit cîndva „oraşul aurului negru“, Ploieştiul şi-a construit identitatea pe factorul industrial, în detrimentul aspectelor culturale. În timp ce oraşe precum Caracal, Brăila sau Focşani se pot mîndri cu teatre locale găzduite de clădiri elegante, clasate ca monumente istorice, instituţia similară din urbea Miţei Baston funcţionează într-o sală aflată la parterul unei construcţii recente. Totuşi, sala Teatrului Municipal „Toma Caragiu“ are aproape 90 de ani vechime, fiind un exemplu de înglobare a imobilului vechi într-un bloc comunist.

Ploieştiul avea cîteva săli de spectacol: Griviţa (pe locul unde s-a ridicat în anii ’30 actualul Tribunal), Modern (redenumit Progresul şi demolat în 1978) sau Cooperativa (dispărută în urma sistematizării de după 4 martie 1977). Însă toate acestea erau considerate neîncăpătoare şi fără dotările necesare unui teatru propriu-zis. Astfel a apărut iniţiativa inginerului Ionescu-Boroaia de a investi în clădirea unui teatru-cinema modern. A cumpărat o parcelă lungă pe actuala stradă Toma Caragiu, proiectul fiind încredinţat arhitectului Toma T. Socolescu, iar construcţia a început în 1927. Ionescu-Boroaia avea însă să se retragă din afacere, investiţia fiind preluată de Gheorghe Bogdan şi Elias Haimsoh, care au urgentat lucrările, iar noua clădire a fost inaugurată pe 23 februarie 1928. Teatrul-cinematograf Odeon era o clădire care nu aducea cu stilul socolescian, ci – prin faţada sa simplificată – se apropia de liniile modernismului. Fiind uşor retras de la stradă, în faţa imobilului se crea o mică piaţetă unde erau trase trăsurile ori automobilele care aducea spectatorii. Dar principalul atu al Odeonului erau caracteristicile sale, de neegalat în Ploieştii de la acea vreme: capacitate de 550 de locuri, logii la etaj, sistem de ventilaţie, acustică excelentă şi, cel mai important, o scenă încăpătoare de 20 de metri lăţime şi aproape 30 lungime.

Încă de la inaugurare, Odeonul a fost atît cinema, cît şi teatru, activităţile alternînd în funcţie de cerinţe şi de profitul pe care îl urmărea Solomon Profeta, cel care arendase sala. Aici aveau să aibă loc unele evenimente culturale semnificative în viaţa ploieşteană: proiecţia primului film sonor, la începutul anilor ’30, sau concertele lui George Enescu. Transformări au apărut imediat după război, mai întîi prin schimbarea denumirii din „Odeon“ în „Rodina“ („patrie“ în limba rusă). În 1950, odată cu naţionalizarea clădirii, aceasta a fost încredinţată teatrului municipal înfiinţat cu un an înainte, devenind astfel exclusiv sală de teatru. Însă „redeschiderea“ oficială, în faţa oficialităţilor locale şi a lui Toma Caragiu, directorul teatrului, s-a consemnat abia în 1957, după ce capacitatea a fost mărită la 600 de locuri şi s-a construit o anexă pentru recuzită.

Vechea clădire şi-a păstrat aspectul pînă în 1978, când a fost implementat planul de sistematizare. Clădirile din jur au fost demolate şi în locul lor s-a înălţat un bloc de locuinţe. Piaţeta şi faţada vechiului Odeon au dispărut, iar sala a fost mascată de noua construcţie la parterul căreia s-au amenajat intrarea, casieria şi foaierul teatrului. Interiorul a trecut prin modificări succesive, iar lucrările de modernizare din anii 2000 au şters şi ultimele decoraţiuni interioare care mai aminteau de înfăţişarea interbelică. Identitatea unei clădiri s-a pierdut de-a lungul timpului, nu din cauza bombardamentelor sau a cutremurelor, ci din cauza sistematizării comuniste şi a modernizării postdecembriste. Dintr-un imobil elegant, actualul sediu al Teatrului „Toma Caragiu“ din Ploieşti a fost transformat într-o simplă sală de spectacole anexată unui bloc de apartamente.

Lucian Vasile este autorul blogurilor www.AtunciSiAcum.blogspot.com şi www.RepublicaPloiesti.net.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.