''Luna Bucureştilor'' <p> - <i>cea mai mare sărbătoare a Capitalei</i> -

Publicat în Dilema Veche nr. 234 din 7 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la un grandios eveniment din istoria Capitalei, care a adus, într-o singură zi, peste 200.000 de vizitatori. Cîţi dintre bucureştenii de azi îşi mai aduc aminte de "Luna Bucureştilor"? De primele focuri de artificii în capitala de pe malul Dîmboviţei, de expoziţiile fastuoase, raliurile, concursurile sportive şi spectacolele de teatru? O lună în care locuitori din toate colţurile ţării se adunau între 9 mai - 9 iunie să petreacă şi să se distreze, pentru că Bucureştii erau în sărbătoare. Şi din 1948 pînă azi nici vorbă ca vreun eveniment să-i mai fi egalat amploarea şi să fi adunat atît amar de lume. Un succes din primul an. Ideea organizării "Lunii Bucureştiului" a fost lansată în 1934 de primarul general al Capitalei de atunci, Al.G. Donescu. Avea ca scop crearea unei legături între locuitorii României - prin expoziţii, evenimente culturale şi premiere în lumea tehnologiei. Prima ediţie, cea din 1935, s-a bucurat de un asemenea succes încît numărul vizitatorilor a depăşit 100.000. Ziarele vremii anunţau că "în curînd vom avea o lună a Brăilei, una a Galaţilor, o lună a Iaşilor şi una a Craiovei. Desigur ne aş-teptăm şi la o lună a Găieştilor, una a Mizilului şi aşa mai departe" (Gazeta Municipală, 1935). "În cîteva luni au ridicat un oraş întreg". Pregătirile pentru prima "Lună a Bucureştiului" au început încă din primăvara lui ’35. Liniştea din Parcul Carol I a fost înghiţită de huruitul utilajelor şi forfota muncitorilor. După cinci luni de muncă asiduă, parcul a fost luat cu asalt de vizitatori din toată ţara. Principala atracţie a fost cartierul vechi. La ordinul regelui Carol al II-lea, a fost reconstituită o uliţă bucureşteană, cu Turnul Colţei, Casa Antim cu tipografia lui C.A. Rosetti, Hanul Manuc sau biserica Sf. Gheorghe cel Nou. Şi, pentru ca spectacolul să fie desăvîrşit, în fiecare seară erau organizate reprezentanţii puse în scenă de actori ai Teatrului Naţional, care au readus "pe uliţă" boierii, jupîniţele, măscăricii, lăutarii şi vînzătorii ambulanţi. Puţini bucureşteni mai ştiu de aceste poveşti. Bătrînii s-au dus de mult, dar amintirea acelor vremuri a rămas în mintea copiilor de odinioară, a pensionarilor de azi. "Aveam 12 ani pe atunci. Un astfel de eveniment nu ai cum să-l uiţi toată viaţa. Vă daţi seama, copil fiind, eram absolut consternat de tot ceea ce vedeam acolo. În cîteva luni au ridicat un oraş întreg" - spune cu mirare în glas dl Constantin, ajuns acum la 85 de ani. "Mi-a plătit tata vreo 30 de lei pe un fel de abonament şi o lună de zile, cît a ţinut Ťscandalul» n-am mai dat pe la şcoală" - rîde gutural pensionarul. Prima manifestare internaţională. Un an mai tîrziu, în 1936, evenimentul s-a mutat pe Lacul Herăstrău, între Arcul de Triumf şi pasajul de cale ferată de lîngă Vila Minovici. Pentru prima dată în istoria ţării de după 1866, românii au putut lua contact cu istoria familiei regale. În pavilionul regalităţii au fost expuse poştalionul cu care venise în 1866 regele Carol I în România, automobilul cu numărul 30, utilizat de regele Ferdinand pe front în primul război mondial şi avionul în care a călătorit regele Carol al II-lea spre Bucureşti în 1930. Românii veniţi din toată ţara au putut vizita expoziţia "Satul Românesc", actualul Muzeu al Satului, şi au urmărit pe Aerodromul de la Băneasa mitingul internaţional de aviaţie şi focurile de artificii. Tot atunci au fost introduse pe lista de expoziţii şi ţările Micii Înţelegeri, Iugoslavia şi Cehoslovacia, care au organizat în anii următori "Luna Belgradului" şi "Luna Praga", la care a fost invitată să participe şi capitala României. Record de vizite: 200.000 de participanţi într-o zi. Anii următori au adus noi proiecte urbanistice - asanarea Lacului Floreasca şi sistematizarea rîului Colentina. Tot atunci, în prezenţa marinarilor aduşi tocmai de la Constanţa, a fost lansat primul vaporaş pe apele ce înconjoară Bucureştiul. Cu fiecare eveniment însă au crescut aşteptările vizitatorilor, dar şi costurile investiţiilor. Presa locală anunţa că "pentru ŤLuna Bucureştilor» din anul 1938 devizul pentru pavilioanele de beton ale viitoarei expoziţii se ridică la 25 de milioane de lei" (Gazeta Municipală), o sumă care depăşea toate aşteptările presei. În 1938, la presiunea societăţii civile, dar şi a celor care se opuneau acestui eveniment, s-a renunţat la costisitoarele investiţii, celebrarea a 20 de ani de la Marea Unire urmînd să evoce cele trei momente principale (1600, 1859, 1918) care au dus la apariţia României Mari. Printre exponate se aflau documente şi arme aparţinînd lui Mihai Viteazul, Al. I. Cuza şi documente referitoare la Marea Unire de la 1918. Presa vremii anunţa că pentru prima dată, din 1935, organizatorii au fost depăşiţi de numărul de vizite: aproape 200.000 de oameni într-o singură zi. Asta în condiţiile în care organizatorii "Nopţii Muzeelor" de anul acesta s-au declarat depăşiţi de numărul vizitatorilor: 100.000. Primul spectacol de televiziune. Anul 1938 a adus în România şi primul Salon al automobilului şi aviaţiei. Reclama de care a beneficiat "Luna Bucureştilor" peste hotare a trezit interes unor firme din Europa, precum Mercedes Benz, Renault şi Citroën care, într-un pavilion special amenajat, şi-au prezentat motoarele, alături de produsele uzinelor Malaxa şi ale Societăţii Leonida. Premiera absolută însă a rămas, după cum arăta presa locală, "transmiterea imaginilor prin telegrafie fără fir, simultan cu sunetul... denumirea procedeului fiind cunoscută: televiziune". "Amănunte nu ştiu să vă dau, vă daţi seama, au trecut 70 de ani de atunci" - îşi frămîntă dna Aurelia minţile în căutarea unor fragmente de memorie. "Cert este că tata - eram venită cu părinţii şi-mi aduc bine aminte, pentru că pe el îl impresionai foarte greu, era un om dur, de formaţie militară -, a rămas înmărmurit la ceea ce se întîmpla şi a exclamat: ŤIată ce poate născoci mintea umană!»" - povesteşte bucureşteanca. Demonstraţia a fost făcută cu aparatură Phillips şi a fost prezentată de presa locală ca un moment unic. "Din pricină că în ţară nu există un post permanent de emisiune pentru televiziune, experienţele actuale din cadrul ŤLunei Bucureştilor» vor rămîne unicele pentru cel puţin 20 de ani" - scria Gazeta Municipală. Al doilea război mondial şi sfîrşitul. Începînd cu 1939, "Luna Bucureştilor" a început să piardă din fast şi din vizitatori. Apropierea celui de-al doilea război mondial şi tensiunea de la nivelul politic au avut impact asupra bugetului evenimentului care a fost din ce în ce mai sărăcit. "Luna" a dispărut astfel în vara lui 1940 din viaţa bucureştenilor. Au mai existat tentative de reabilitare a acestui eveniment, însă nimic nu s-a putut ridica la nivelul investiţiilor şi amplorii programului pregătit în perioada 1935-1938. Prima sistematizare a Capitalei. Prima "Lună a Bucureştiului", cea din 1935, a fost, din multe puncte de vedere, unul dintre cele mai spectaculoase evenimente. Alături de Cartierul Vechi şi carele alegorice, pavilionul cadastral a atras şi el mulţi vizitatori. Aici a fost prezentată, pentru prima dată, prin fotografii, diorame şi machete, evoluţia oraşului de la începuturi şi pînă la sfîrşitul secolului al XX-lea. Piesa de rezistenţă a fost macheta în suprafaţă de 100 mp a Capitalei în care erau prezentate principalele modificări ce urma să fie făcute arterelor de circulaţie şi pieţelor Capitalei, după aplicarea planului de sistematizare: noi cartiere şi dezvoltări urbanistice. Tot atunci era anunţată sistematizarea Tîrgului Moşilor, Piaţa Academiei, prelungirea B-dului Brătianu de la Şcoala de Război la Podul Şerban-vodă. Macheta de 100 mp a fost catalogată, după 1948, drept pierdută. Multe voci din domeniul urbanismului şi arhitecturii sînt de părere că aceasta a dispărut în vremea lui Ceauşescu. Se pare că dictatorul a preluat ideile promovate din timpul lui Carol al II-lea, după care a făcut pierdută macheta. Există discuţii legate de ideile "furate" de Ceauşescu, printre care se numără sistematizarea Dîmboviţei, amplasarea unei eventuale Case a Poporului, construirea metroului, amenajarea unor mari bulevarde care să lege principalele puncte ale Capitalei.

1025 21 Iamandi jpg
Business as usual
Poate că britanicii, spre deosebire de alte nații mai versatile, mai cameleonice, au exercițiul normalului.
VJ jpg
La aniversară. Valeriu Jereghi în spațiul filmului european
Creator a 19 filme ca regizor, 21 și ca scenarist, opt ca director de imagine și unul ca producător, a fost și actor în patru filme.
1014 23 jpg
„Probabil cel mai aşteptat album rap din ultimii zece ani” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu PHUNK B –
Prima mea casetă de hip-hop românesc a fost Familiarizează-te de la La Familia, în 2001, septembrie, de ziua mea, la 7 ani.
p 21 WC jpg
Digital și analogic
Dincolo de sensul intrinsec al unui cuvînt sau al unei expresii, mai există unul, extrinsec, care rezultă din relația acestora cu contextul.
1013 23 Miru fotosoto jpg
„De ce iubim femeile MCs” (II) – G.P. VOLCEANOV în dialog cu MIRU
„Mi-ar plăcea măcar la Conservator, fiind de specialitate, să fie o materie legată de rap.”
image png
Trasul de șireturi
Dar nici cel din urmă nu se oprește vreodată din citit. Nu va declara niciodată că nu mai are nevoie de cărți.
1010 22 coperta jpg
image png
Hoțul de timp
Ei se fortifică în interiorul iluziei de a „avea în mînă accelerarea sau încetinirea călătoriilor la graniță, nu cea geografică, ci cea a veșniciei”
image png
Solidaritatea de aparență
Grație coincidenței onomastice, își însușise fără jenă „faptele de vitejie” ale acestui fotbalist sîrb; și-i mersese de minune pînă să fie descoperit.
image png
Iarna pe uliță
Psihic, însă... mi se pare că e invers.
image png
Privirea ca formă de gîndire în arta lui Marin Gherasim
Preocupările teoretice ale pictorului se manifestă de timpuriu.
p 21 Heinrich B”ll jpg
Dragostea tăiată la montaj. Heinrich Böll despre doliul Germaniei
Dar nu la asta se gîndea Heinrich acum: el se gîndea la speranța care luminase o clipă chipul mamei, numai o singură clipă, dar știa că o clipă înseamnă mult.
index jpeg 7 webp
Ce a căzut, de fapt, în 1989?
Ce nu știm este dacă această situație va dura. Experiența ne arată că omul nu poate trăi fără narative și că istoria la un moment dat se repetă.
pata umana jpg
Pata umană. Despre intoleranță și mizantropie
„Ignoranța nu este un vid, este un preaplin de scenarii și de certitudini.”
p 23 jpg
p 22 Dimitrie Cantemir WC jpg
Cantemir – confluenţe culturale şi aculturaţie
Cel care făcea această observaţie vorbea în bună cunoştință de cauză, sugerînd una din componentele procesului de aculturaţie.
p 22 jpg
Întotdeauna tu, niciodată eu sau despre violența invizibilă
Termenul de „violență psihologică” este intrat de puțini ani în vocabularul colectiv și conștientizat ca fenomen care se petrece și la care am fost și sîntem expuși fără a ne da seama.
987 23 Volceanov jpg
„De ce iubim femeile MCs” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu GANI (partea I) –
Cel mai important e să fii true şi pasionat pînă la capăt.
982 22 Lepenies jpg
Muncă intelectuală
Munca intelectuală a lui Martus/Spoerhase e o carte foarte interesantă și plină de învățăminte.
p 23 jpg
În aerul firav al Globului
Ce lecție transfiguratoare despre puterea teatrului este acest spectacol! Și totuși, care Ioana? Ioana pitit/ă în fiecare din noi, care-și dorește să fie ascultat/ă, recunoscut/ă și acceptat/ă. Nimic mai simplu.
980 21 Badescu jpeg
Copel Moscu și jocul de-a realitatea
Filmele lui Moscu sînt documentare ale unei lumi ascunse, a unei alter-realități adevărate, care există, dar nu este într-un mod de la sine înțeles, adică prin însuși faptul de a fi, observată și băgată în seamă.
index jpeg 4 webp
Pe scurt, despre iluzia schimbării
Cădem de acord că aceste vremuri trecute erau frumoase atît pentru fete, cît și pentru băieți.
index jpeg 2 webp
Cu iubirea în minte, cu mintea în iubire
Cînd, la rîndul nostru, iubim o anumită persoană, această iubire se poate extinde la un obiect care i-a fost drag, poate deveni o colecție de obiecte iubite de acel om sau o pasiune pentru un anumit domeniu.
Robert Harron and Gertrude Norman in The Tender Hearted Boy (1913) (cropped) jpg
Iubire "all inclusive” sau prietenie?
Ceilalți, care își investesc energia în mai multe relații, în mai multe preocupări, au de-a face cu limitele, distanța, absența și iubirea neîmpărtășită toată viața.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.