Adevărul adevărat

Publicat în Dilema Veche nr. 378 din 12-18 mai 2011
Ángeles, triunfo y elegía jpeg

Nici nu se putea o mai bună introducere în opera Gertrudei Stein ca această jucată, ironică, neconvenţională şi complet neaşteptată (în tonalitate, grafie sau intensitate) Autobiografie (a) lui Alice B. Toklas. Ea e, aşa-zicînd, cea mai bună ilustrare a ideii (pe care Gertrude Stein a susţinut-o) că, în literatură, esenţială este relaţia între perspectiva aleasă de autor şi felul în care aceasta este „aplicată“ în carte. Viziunea, în proză mai ales, de aici vine, pagina „sună“ bine sau prost în funcţie de adecvarea perspectivei (a punctului de vedere, cum spun teoreticienii) la materialul avut în vedere: „viaţa“, „realitatea“ sau doar 10 secunde dintr-o istorie oarecare. După ce citeşti (din obligaţie profesională) prea multe „romane“ în care personaje plate declamă lucruri pe care (în economia cărţii care le-a făcut posibile) nu aveau de unde să le cunoască, după ce arzi „metanul sastiselii“ pe lungi spaţii (tipografice) care sună a gol (pentru că, mai nou, tot românul s-a născut dacă nu romancier, măcar memorialist sau eseist fin), oricare dintre cărţile Gertrudei Stein este o răscumpărare. „Autobiografia“ de faţă – în fond unul dintre cele mai bune romane pe care Stein le-a scris vreodată – cu atît mai mult, cu condiţia să fie şi un prolog la opera atît de variată şi de subtilă a scriitoarei.

Perspectiva acestei false autobiografii este, aşadar, cea a partenerei de viaţă a Gertrudei Stein, o californiană ajunsă la Paris în 1907, care devine nu doar prima cititoare, secretara, în fine, editoarea boemă a cărţilor sale, dar şi persoana cea mai apropiată, confidenta, „nevasta“ lui Stein, cum o numea Hemingway, cu un vag resentiment pentru ironiile încrucişate la care l-au supus, de-a lungul timpului, cele două doamne. Cu mult înainte însă ca Hemingway (şi alţi scriitori din „generaţia pierdută“) să tacă şi să înghită fiindcă ştia că mai avea multe de învăţat, pe la celebra adresă pariziană (27 rue de Fleurus) unde locuiau cele două, se perindaseră (viitori) mari artişti ai începutului de secol XX, de la Matisse, Picasso, Braque, Juan Gris, Rousseau Vameşul, Max Jacob la Jean Cocteau, Tristan Tzara, Scott Fitzgerald sau Ezra Pound. Însoţiţi de neveste, iubite sau amici, unii dintre ei declanşau în auzul fin al Alicei B. Toklas nu doar „sunetul de clopoţel al geniului“, ci şi succinte portrete (prea) omeneşti în care meschinăria şi poltroneria se amestecau indistinct cu însuşiri rare. Probabilele conversaţii ale Alicei Toklas cu Gertrude Stein, complicitatea dintre ele au fixat, astfel, personaje memorabile, la polizarea cărora participă şi alţi colocatari din rue de Fleurus. Menajera volantă Hélène (care pleacă şi revine odată cu fiecare generaţie) oferă, de pildă, o nuanţă esenţială pentru creionarea lui Matisse: „...un franţuz n-ar trebui să rămînă la masă pe nepoftite mai cu seamă dacă o-ntreabă dinainte pe fata-n casă ce-o să fie la cină... Aşa că dacă Miss Stein îi spunea, Monsieur Matisse rămîne astă-seară la masă, ea zicea, atunci nu fac omletă, ci jumări. E nevoie de tot atîtea ouă şi de tot atîta unt dar e o dovadă de mai puţin respect iar el o să priceapă“. Lucrul cel mai important însă pe care-l conturează G. Stein prin perspectiva rară a Alicei B. Toklas (care suprapune exterioritatea descriptivă peste o intimitate împărtăşită) este ţinta căutărilor ei (nu doar literare) de o viaţă întreagă: „adevărul adevărat“, autenticitatea ultimă. Biografia (viitoarei) mari scriitoare, între California şi diferite capitale europene, periplurile nesfîrşite ale familiei Stein mai ales din pricina unei mame intransigente constituie însă doar fundalul (favorabil, în final, prin versatilitate şi provocări) al unei intense biografii livreşti al cărei martor privilegiat e Alice B. Toklas: „...citea aşa cum citeşte şi astăzi, adică fără încetare. Citeşte oricînd şi orice-i cade în mînă şi nu suportă nici acum să fie întreruptă şi mai cu seamă ori de cîte ori ar fi citit o carte şi oricît de stupidă ar fi cartea aceea nu îngăduie nimănui s-o ia în răspăr şi nici să se apuce cumva să-i povestească ce se-ntîmplă mai departe. Ce se petrece într-o carte este şi acum pentru ea adevărul adevărat (s.m.) aşa cum a fost dintotdeauna“.

Acest „adevăr adevărat“ este însă mai degrabă unul imaginativ decît unul analitic, în ciuda experimentelor incitante de scriitură automată pe care Gertrude Stein le făcuse la Harvard cu William James. Imaginaţia pe care o foloseşte în cărţile sale („autobiografia“ de faţă y compris) ţine însă de un soi de inteligenţă textuală care se manifestă cel mai clar în complexitatea observaţiei şi mai ales în construcţia romanelor sale, care au influenţat mai multe generaţii literare. Iat-o pe Alice B. Toklas, cel mai creditabil martor implicat al istoriei literare şi plastice, trăgînd aceste concluzii de bun-simţ: „Observaţia şi construcţia fac imaginaţia, sînt adică o garanţie a prezenţei imaginaţiei, asta le-a spus multor scriitori tineri. Odată cînd Hemingway a scris într-una dintre povestirile lui că Gertrude Stein ştie întotdeauna ce e bine făcut într-un tablou de Cézanne ea l-a privit şi i-a spus, Hemingway, remarcile nu sînt literatură“.

A şti ceva despre adevărurile ultime nu presupune însă, pentru Gertrude Stein (cel puţin în această carte), o conştiinţă nefericită, ci înseamnă mai cu seamă a intui (prin toate recursurile posibile la intuiţie, imaginaţie şi inteligenţă prozastică) formele fundamentale ale creaţiei, ale reconfigurării şi transfigurării artistice, singurele lucruri care pot da sens voinţei de a scrie, picta, compune. Cu vorbele fără egal în exactitate, înţelegere şi ataşament ale incredibilei Alice Babette Tocklas, transcrise în stilul fără virgule şi fără sublinieri al Gertrudei Stein: „Înţelege foarte bine bazele creaţiei astfel încît sfaturile şi observaţiile ei critice sînt de nepreţuit pentru toţi prietenii ei. Cît de des nu l-am auzit pe Picasso spunîndu-i, racontez moi cela, cînd ea vorbea despre vreun tablou de-al lui şi îşi ilustra opinia cu ceva la care tocmai lucra. Pînă şi în ziua de azi ei doi poartă lungi conversaţii în singurătate. Se retrag împreună în garsoniera lui, stau cu genunchii unuia lipiţi de-ai celuilalt, chirciţi pe nişte scăunaşe, iar Picasso zice, expliquez-moi cela. Şi stau aşa şi îşi explică unul altuia felurite lucruri. Vorbesc despre cîte şi mai cîte, despre tablouri, despre cîini, despre moarte, despre nefericire, pentru că el, Picasso, e spaniol aşa încît pentru el viaţa e tristă şi amară şi tragică“. Adevărul adevărat e însă că, între portretele Gertrudei Stein (cel mai celebru fiind cel făcut de Picasso), autoportretul indirect-interior construit cu vorbele intuitivei Alice e şi cel mai autentic.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.