Cultura bogăţiei şi orgoliul sărăciei

Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
A mai trecut un tîrg jpeg

Cînd l-am auzit la telefon, am fost convins că-i o farsă. Corneliu Cojocaru, director executiv de Comunicare la Banca Comercială Română, dorea să organizeze o seară colocvială pe tema „bogăţiei la români“, cu oameni din presa financiară şi cea culturală.

„Păi, ce? Avem noi cultura bogăţiei? Noi nici filozofia sărăciei n-o avem...!“ am exclamat. „Exact asta e tema discuţiei.“ Cînd am auzit că moderator va fi Cătălin Ştefănescu, avînd dumnealui în stînga şi dreapta doi Mihăileşti – unul hîtru doctoral comprehensiv (Vintilă), celălalt (Dan C.) bufon patetic digresiv –, am acceptat numaidecît. Mi-am amintit ce captivante au fost, prin insolitul lor interactiv şi calitatea spectaculoasă a publicului, întîlnirile organizate de Editura Humanitas la sediul bucureştean al firmei Avon, la UniCredit, ori cu medicii selectaţi de firma La Roche. Tocmai în ciuda prejudecăţilor privind nepotrivirea planurilor şi antinomia aşteptărilor, am decis că face să mă duc. Mai ales că, deşi om de vizuină, conservator şi tabietliu, recunosc că mă dau în vînt după experienţe noi, bine provocatoare.

Astfel că luni 27 februarie crt. pe la şapte seara – oarecum vinovat că familia şi prietenii mei se-nghesuiau la Ateneu ca martori la dialogul dintre Amos Oz şi Gabriel Liiceanu – eu mă holbam la unul dintre noile blocuri de sticlă şi aluminiu plombate cu subtilă eficienţă pe Bulevardul Aviatorilor, alunecînd apoi timid într-un lift silenţios, către un etaj sadic răsfăţat gastronomic. Acolo unde – culmea – alt Mihăilescu, adică gentila Andra, şeful departamentului Private Banking al BCR-Erste, avea să-mi domolească palpitaţiile: nu se aştepta dinspre noi, culturalii, la cine ştie ce performanţă dialogală academo-financiară, ci la un sincer dialog cu presa de specialitate, revistele Capital şi Bursa, specialişti din TVR, Money Channel şi alte nişe căftănite.

Lipsind Vintilă Mihăilescu, am perorat eu cît doi, însoţit meseriaş cu statistici, referinţe sociopsihice, antropologice şi picante experienţe de cabinet, de psihologul Mugur Ciumăgeanu.

Nici nu ne înşurubaserăm bine respectabila anatomie pe scaune, că ghiduşul Cătălin Ştefănescu m-a zăpăcit cu o întrebare casantă: cum apare bogăţia în literatura română? Eu tocmai depliasem fişele cuminte redactate acasă, unde glosam lipsa culturii bogăţiei la români, alături de absenţa culturii (britanice) a victoriei, lipsa colocvialităţii (franco) salonarde şi crunta carenţă a disciplinei (germane) a muncii în spaţiul valah. De unde atîta Max Weber şi „ethosul protestant al muncii“, atîta cult al economiei, prudenţei, eficienţei şi slujirii, atîta simţ civic şi patos comunitar, atîta educaţie (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxală, deopotrivă slavizată, turcizată şi ţiganizată, variat colonizată şi incandescent parohială, bovarizînd catolicizant în contexte istorice invariabil cariate de precaritate, improvizaţie, fatalism, claustrofilie reacţionară, risipitorism inconştient, mimetism caricatural şi permisivitate autodisolutivă!?!

Ca să evit riscul victimizării nombriliste, am băgat la înaintare circumstanţele atenuante.

Unu: între cinci şi nouă secole de întîrziere universitară faţă de Centrul şi Apusul Europei, uriaş handicap de civilizaţie. Timp în care am slujit şi plătit la turci, trăgînd cu ochiul (şi trădînd boiereşte) spre Rusia franco (sau germano)-filă, ori către austro-maghiarime, deprinzîndu-ne sadomasochist cu duplicitatea bizantină, jocul vienezo-budapestan şi tranzacţionalismul balcanic (salvator material, dar sinucigaş metafizic).

Doi: persistenţa neomogenizării celor trei mari provincii cu amprentări seculare violent divergente – ruso-leşească în Moldova, germano-maghiară în Transilvania, turco-greco-bulgară în Valahia, ca să nu mai vorbim de Bucovina şi Dobrogea, ori de ponderea elementelor iudaice, armeneşti, albaneze, săseşti, italieneşti, ucrainene, sîrbeşti ş.a.m.d.

Trei: blestemul (feeric!) al arderii etapelor. Specificul dezvoltării sincopate, cu sincronizări bruşte, aiuritoare pentru elite, dezarmante pentru cei mulţi. Ameţitoare salturi civilizatorii, sfidînd rădăcinile, forţînd racordări neavenite, cumpănindu-ne sadic între franco, germano, ruso şi (mai rar) anglo-filie.

Patru: pe fondul ăsta belaliu, vezi bine că – la o ţărănie admirabilă, de sublimă nobleţe, aristocratică în esenţă, dar desculţă-n aparenţă – am avut o boierie preponderent alogenă, autosuficientă, narcisiacă, lacom-egoistă, pleziristă, mai totul fiind încropit, ezitant şi ambiguu în evoluţia ei, în flagrant sau nonşalant dezinteres faţă de fiinţa naţională.

Ştiu, ştiu... şi mă grăbesc s-o spun: de cealaltă parte a existat, subţiratică, e drept, dar intens patriotică, şi boierimea autohtonă, cea care a ştiut, la limită, să treacă peste individualismul beton şi dezbinarea cumplită, care-o caracterizează, şi să-l accepte, după valuri de furie şi redute pamfletare, pe Carol I.

Odată aluvionate circumstanţele istoric agravante şi atenuante, diabolizarea persistentă a însăşi ideii de bogăţie ni se etalează ostentativ. Dependentă secular de stîngismul francez, mare parte din Opinia dîmboviţeană s-a arătat adeseori gata să beregăţească bogăţia în numele netrebniciei, să sufoce elitarismul productiv de dragul egalitarismului atoatedistrugător, să scuipe şi să calce-n picioare blazoanele, indiferent dacă era vorba de boierimea conservatoare, ori de burghezia liberală. Iar comunismul n-a făcut „decît“ să ducă la paroxism furia slugii faţă de superioritatea naturală a stăpînului, alterînd Ierarhia şi Autoritatea, adică rînduiala, însăşi energia vitalizantă a organismului social.

Cît despre literatură, „eu îmi apăr sărăcia şi nevoile“ a devenit de mult numitor comun. Oriunde te-ai uita, de la sămănătorism la realismul socialist, numai ţărani cumsecade şi boieri vicioşi, banul ca ochiul dracului, chiverniseala identificată cu avariţia, conacul ars de răsculaţi (recoltele „strînse-n sudoare şi sînge luînd drumul cazinourilor pariziene“, başca arendăşimea vampirizantă), desculţii cu botniţe la culesul strugurilor, obrajii puhavi ai „băgătanului“, bolşevica demonizare a „chiaburului“ şi-a „burjuilor“, totul vizînd smintirea rosturilor ancestrale în numele „luptei de clasă“ şi pentru răsturnare cu orice preţ. Deşi e dintotdeauna însuşi motorul dezvoltării, bogăţiei i s-au adăugat, preponderent la noi, atribute negative: e patologică, decadentă, vanitoasă, extravagantă, dementă, iresponsabilă, insaţiabilă, falimentară, cinică, imorală, scuturată de pofte drăceşti, ce mai: bampirul care suge sîngele poporului...

De la „ciocoii“ lui Filimon la „cronica“ lui Petru Dumitriu, sute de nume literare, din vîrful pînă-n subsolurile ierarhiei, s-au simţit atrase (ori obligate) să veştejească bogăţia în numele orgoliului sărăciei. O sărăcie resimţită invariabil ca simbol al cinstei, neprihănirii, moralităţii fără fisură. Formula „sărac, dar cinstit“ nu are atît menirea de-a idealiza simplitatea armonioasă a pauperităţii (!) cît echivalarea automată a bogăţiei cu hoţia, sperjurul, corupţia, lipsa de scrupule... cu orice, numai cu munca, onestitatea şi firescul profitului – nu!

Sigur că avem şi cîteva insule turghenieviene de medelenism, personaje precum Saşa Comăneşteanu, cîte-un boier „ghepardian“, literatura tihnei la conac, mustoasa memorialistică a vieţilor bine rostuite, unele „figuri pozitive ale clasei avute“ ş.a.m.d. Dar toate acestea nu sînt decît excepţiile care confirmă regula.

Cam aşa am început discuţia. Joia viitoare vă spun cum a continuat.

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.