Insule de stat pe gînduri

Publicat în Dilema Veche nr. 837 din 5 - 11 martie 2020
Insule de stat pe gînduri jpeg

● Radu Sergiu Ruba, Un mic arhipelag, Editura Tracus Arte, 2019.

Cine a citit cu delicii şi emoţie romanul autobiografic O vară ce nu mai apune (Humanitas, 2014) se va bucura din plin şi de acest al doilea volum de proză scurtă din cariera lui Radu Sergiu Ruba (n. 1954), un scriitor complet, dotat cu multă inteligenţă, cu o cultură impresionantă şi, mai ales, cu o vervă de povestitor dublată, cum rareori se întîmplă, de o stilistică impecabilă. Între timp a publicat un nou roman (Guantanamo, Tracus Arte, 2018), dar m‑a interesat în mod deosebit acest volum de proză scurtă în măsura în care reprezintă o întoarcere la temele sale predilecte. Chit că din cele zece povestiri doar una este inedită („Vraja de măritiş“, un fel de addenda la romanul O vară…, protagonista fiind fascinanta străbunică Floarea), celelalte sînt recuperate din volume colective şi publicaţii, iar două sînt reluate din prima sa carte de proză scurtă (Contrabanda memoriei, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, 1997). Majoritatea cu substrat biografic (apropo, un gen tot mai practicat în ultimul deceniu, şi de scriitori din generaţii diferite: Alexandru Vlad, Petre Cimpoeşu, Ioan Groşan, Florin Iaru, Radu Paraschivescu sau Florin Lăzărescu), povestirile alcătuiesc un volum omogen, care-şi merită (supra)titlul unic, fiind mici insule grupate în mijlocul unei vaste teme comune: aranjate cronologic, prozele sînt plasate în decadele comunismului, din anii ’50 încoace, şi evoluează în mai multe tonuri – satiră, umor, dramă, erotism.

Primele şapte povestiri alcătuiesc un fel de comedie a situaţiilor. În proza „Pe colinele Manciuriei“, o mică odisee cu aer de parabolă satirică (cu potenţial ecranizabil, dacă mă gîndesc la recentul film polonez Cold War), un ţăran lăutar, fără buletin şi fără rost pe lume, este ridicat de Centrul de Reeducare a Tinerilor Neadaptaţi la Sensul Istoriei şi readaptat profesional într-un taraf ţigănesc care e pe cale să înregistreze un album. Lăutarul consideră însă că înregistrarea muzicii pe vinil, devenind apoi disponibilă oricui şi oricînd, este o formă de degradare a spiritului ei şi refuză să intre în studio, ceea ce atrage asupra lui acuzele de obscurantism şi misticism, şi este supus unor noi şedinţe de reeducare, continuate cu altele, după ce se constată că lăutarul considera şi electricitatea o formă de minune – şi tot aşa pînă cînd este descoperit de cine trebuie.

Celelalte proze comice, multe cu substrat autobiografic, nu au aceeaşi amploare epică, sînt mai mult nişte schiţe. Doi şcolari sînt ameninţaţi că nu vor mai fi făcuţi pionieri în urma unei glume băieţeşti („În Rusia veche ogorul…“, mi-a amintit de schiţa „O zi de vacanţă în ’55“ a Adrianei Bittel din volumul Cum încărunţeşte o blondă, Humanitas, 2015). Un adolescent nevăzător cazat la un internat ratează din naivitate oferta sexuală a unei cofetărese sensibile şi altruiste, pe care apoi o reîntîlneşte la maturitate („Cafeaua marilor descoperiri“). Autorităţile comuniste muşamalizează ceea ce pare a fi apariţia unui OZN în Clujul din toamna lui ’73 („OZN-ul şi Republica“). Trei profesori, dintre care unul de fizică, pun la cale o şedinţă improprie de spiritism într-o seară de noiembrie a anului 1982, pentru a afla mai multe detalii, de la Ecaterina Teodoroiu, despre posibila moarte a lui Ceauşescu prezisă, cu altă ocazie, de spiritul lui Arghezi („Doar după miezul nopţii“ – vezi şi fragmentul de mai jos). Nişte miliţieni încearcă să ancheteze montarea, în mod simbolic şi subversiv după lucrările Congresului PCR, a unor pere în plopii din preajma unui cămin studenţesc („Toate punctele“). În fine, un student filolog este tachinat, în compartimentul unui tren, cu o întrebare literară din Madame Bovary aparent banală, formulată de un bărbat pedant care însă se dovedeşte a fi cu totul altcineva – „Pantofii“ fiind cea mai reuşită dintre aceste proze comice, o mică bijuterie.

Piesa de rezistenţă a volumului o reprezintă însă nuvela „Semnaţi aici!“ (de asemenea cu potenţial ecranizabil) şi are ca temă partizanatul anticomunist, despre care Radu Sergiu Ruba a scris memorabil în acelaşi splendid roman O vară ce nu mai apune. Este şi singura povestire care ajunge în post-comunism şi implică un magnat media, fost sublocotenent de Securitate, despre care se află, în pragul depunerii candidaturii sale pentru un post în Parlamentul European, că ucisese în 1957 un important om de legătură al partizanilor din Munţii Apuseni. În realitate (spoiler alert!), securistul minţise ca să scape de misiune şi înaintase superiorilor săi un raport fals al execuţiei, partizanul respectiv trăise în clandestinitate pînă la momentul amnistiei, iar acum era chemat să depună mărturie în favoarea actualului magnat. Dilema morală e complexă: la momentul amnistiei, cînd partizanul declarat mort îşi revendicase, şi obţinuse cu greu, statutul şi drepturile de om în viaţă, securistul fusese dat afară tocmai pentru ceea ce nu făcuse. Doar că, acum, bătrînul fost partizan nu vrea să depună mărturie cu existenţa şi identitatea sa – altfel spus, refuză să spună adevărul – pentru ca fostul securist să ajungă parlamentar european. Argumentul (ne)implicării prin tăcere a fostului partizan are natură umanistă: „Răul e mai întîi într-un anumit soi de oameni, abia apoi în teorii şi-n teze de tot felul. Un soi de oameni pentru care viaţa nu valorează doi bani. Poţi să raportezi că ţi-ai lichidat seamănul, poţi să‑i ordoni să existe din nou, poţi să-l declari oale şi ulcele, deşi el e viu bine-mersi… Şi viceversa. Jocul ăsta în care e indiferent dacă cineva e fiinţă vie ori stafie, jocul ăsta a mers prea departe“. Din această situa-ţie avînd de cîştigat, în mod ironic, o altă candidată a partidului, cea care-i asigura o anume protecţie profesională taman fiului fostului partizan, care însă pare mai degrabă de partea fostului comunist şi-şi îndeamnă tatăl să „semneze“. Ca să nu mai spun că bătrînul fost partizan se arată acum, după mai multe dezamăgiri occidentale, mai degrabă încrezător într-o salvare rusească. Excelentă această povestire ca un labirint construit numai cu ieşiri false!

***

Radu Sergiu RUBA

Un mic arhipelag (fragment)

…Victor a şi sunat la uşă. Sufla de parcă-l fugăriseră cinci căpcăuni. Începu aşa, gîfîind, să caute ceva prin casă.

– N-ai microfoane pe aici, nu?

Scotocea cu febrilitate. Pesemne, nedescoperind nimic în spatele televizorului, găsi că e momentul să se întoarcă misterios spre mine:

– Moare Ceauşescu!

– Nu se poate!

– Deci tu nu vrei să moară?

– Ba vreau, băga-l-aş…

Stăteam amîndoi în picioare în mijlocul sufrageriei şi dădeam din mîini. Mă trezisem explicîndu-i că voisem să spun altceva, iar el îmi făcea morală că nu sînt principial, că de fapt ascund ceva şi încep să dau înapoi. Abia atunci mi-am dat seama că nici nu ştiam despre ce era vorba… Îmi pomeni din nou de obligaţia noastră mutuală de a da dovadă de încredere, cîtă vreme, în două rînduri pînă atunci, şi din fericire în perioade diferite, iubiserăm aceleaşi femei. Amintirea, imaginea celor două iubite ne mai moleşi…      

– Deci ce-i cu Ceauşescu?

– Sst! Crapă nemernicul, nu mai are mult, pe 29 noiembrie e gata!

– Ce vorbeşti? Pe 29 noiembrie? Păi, nici trei săptămîni nu sînt pînă atunci! tresărisem de bucurie. Să nu mai aibă dînsul decît nouăsprezece zile de trăit, eşti sigur?

– Care dînsul, mă, care dînsul? Un porc! De ce-i spui dînsul? Dac-aş putea, eu l-aş…

Şi prinse a descrie ce i-ar face el lui Ceauşescu dacă ăla ar încăpea pe mîna lui: că i-ar arăta ţara din căruţă plimbîndu-l legat peste tot, că l-ar forţa să bată în neştire cuie de lemn la pantofi, dar cea mai grea pedeapsă pe care urma să i-o aplice era să-l închidă într-o bibliotecă unde să-l oblige să citească tot felul de cărţi de filozofie şi să-l constrîngă să înveţe franceza.

– De ce franceza, mă, nenorocitule? Cum adică să se atingă ăsta de Baudelaire? Pune-l să înveţe rusa!

– Nu se poate, la franceză-l pun! Şi‑l oblig în primul rînd să-i citească pe Saint-Simon şi mai ales pe Fourier ca să priceapă în sfîrşit măgarul că socialismul e o utopie şi nimic altceva! Ai microfoane?

– Dracu’ ştie!

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.