Legendele din Baia-Sprie

27 februarie 2019
Legendele din Baia Sprie jpeg

● Marian Ilea, Zeppelinul piticului, cu ilustraţii de Mihai Olos, Editura Paralela 45, 2018. 

Debutat în 1990 şi autor a peste o duzină de romane, volume de proză scurtă şi teatru, multe publicate din păcate la edituri modeste, premiat de vreo două ori, maramureşanul Marian Ilea (n. 1959) este un scriitor care ar merita mult mai multă consideraţie. „Marian Ilea a rămas fidel proiectului său, fiecare carte a sa este despre oamenii şi istoria a două spaţii româneşti marginale şi totuşi reprezentative, cu o identitate lingvistică şi etnică de o extraordinară pregnanţă. Desiştea şi Medio Monte sînt un fel de Macondo sau o faulkneriană Yoknapatawpha maramureşeană. Ilea a ştiut de la bun început să dozeze abil realismul şi un soi de realism magic, să împletească poveştile, să lase personajele să-şi vorbească limba, să-şi asculte personajele cu înţelegere şi cu o tandră ironie, să (re)creeze atmosfera dulce-amăruie a tîrgului de provinicie de odinioară“, scrie foarte pertinent Raluca Dună pe coperta a patra.

Într-adevăr, e admirabil cum acest prozator a conturat, în mai multe cărţi şi vreme de treizeci de ani, un spaţiu multietnic nordic populat cu nenumărate personaje, păstrînd un specific al limbii şi o savoare a poveştilor de viaţă în care pitorescul, umorul şi straniul se armonizează într-un fel de etos al locului. Aparent realiste, marcate de oralitate şi, uneori, de episoade în care eresurile dau o notă de magie, povestirile rurale maramureşene ale lui Marian Ilea ar putea fi, la o adică, puse în descendenţa celor scrise de Fănuş Neagu sau Ştefan Bănulescu, dar fără lirismul (îndoielnic) al primului şi fără ermetismul (întunecat) al celui de-al doilea şi, mai ales, cu un surplus de umor asemănător satirei practicate de Teodor Mazilu.

Cele cincisprezece proze din volumul de faţă (din care trei sînt, de fapt, scenete dramatice cu protagoniste femei) se înscriu foarte bine în descrierea de mai sus, alcătuind o carte foarte omogenă, cu personaje şi poveşti de viaţă din zona Baia-Sprie – Ieud – Valea Izei. Oralitatea este marca principală a scrisului lui Marian Ilea şi e o încîntare să-i asculţi personajele vorbind. Senzaţia este a unui reportofon care înregistrează fluxul confesiv al vreunui personaj pitoresc ajuns la o vîrstă venerabilă, dar acest lucru ascunde multă „prefacere“ şi o ştiinţă a oralităţii pe care puţini scriitori o deţin.

În proza de deschidere, „Baba din drum“, o bătrînă îşi convoacă urmaşii în fiecare an, cu prilejul unei sărbători, pentru a le preda ştafeta (adică dosarele) unui foarte lung proces de recuperare a unor pămînturi confiscate de comunişti şi nerecuperate niciodată din cauza corupţiei post-decembriste („Aşa cum ştiţi voi tăţi, pînă-n anu’ două mii doi, prin tribunale o umblat părinţii voştri şi cu mine, pîn’ ce noi am obosit, şi de-atunci am ales pe careva dintre voi să continue, cînd oboseşte unu’, se pregăteşte altu’ să ducă mai departe războiu’. Noroc că din doi fraţi ai mei şi cu mine aţi ieşit şapteşpe, aşa că puteţi continua lupta…“) În scurta „Poveste a vieţii trecutului rapsodului Gherasin scrisă de el însuşi în colaborare cu duhul sfînt“, un rapsod popular octogenar îşi scrie memoriile/testamentul, cu o anume muzicalitate (în ritm şi rimă interioară), dar dialogal, la persoana a doua, sărind de la una la alta, ca şi cum i-ar fi dictate de o voce (vezi şi fragmentul de mai jos). În „Scrisoarea lui Sentslai Arpad către tatăl său Sentslai Adalbert“, un fiu îi face tatălui, fost curvar şi actual beţivan notoriu, un adevărat rechizitoriu de familie în care îl ameninţă cu bătaia. În „Cîrciuma La Margit“, un bătrîn al locului spune, unui jurnalist venit să scrie un reportaj, povestea fondării Băilor în secolul trecut de către un conte maghiar. În „112“, Virgilia, o învăţătoare pensionată, vine acasă de la bibliotecă şi îi ţine soţului, Virgiliu, inginer de îmbunătăţiri funciare, un discurs existenţialist în care amestecă citate din cărţile tibetane şi egiptene ale morţilor şi Apocalipsa lui Ioan. Iar în „Dreptul la replică“, un poet local, grafoman mediocru cu relaţii politice, trimite un drept la replică ziarului care-i refuzase publicarea poeziilor pe motiv de „infracţiune comisă împotriva gramaticii“ – scrisă pompos, amestecînd trufia cu ameninţarea, indignarea cu elogiul de sine şi limbajul de lemn cu exprimarea butucănos-melodramatică, scrisoarea poetului este de un comic nebun. Ei bine, savoarea tuturor acestor proze (care uneori încep cu „No“ şi se termină cu „Şi tot aşa, şi iar aşa“) stă în oralitatea lor dezlănţuită, vocea naratorului lipsind uneori cu desăvîrşire.

Vîrfurile cărţii sînt însă „Republica IZA“ (un secretar al unei primării din Ieud fondează, după război, o republică indepedentă compusă din mai multe comune şi înfiinţează un lagăr în care-i închid pe comuniştii veniţi pentru exproprierea pămîntului), „Tărîmul rîmelor“ (confesiunea unui ţigan îndrăgostit toată viaţa de o ţigancă ajunsă prostituată în Spania – o excelentă proză de mediu care mi-a amintit de episoadele dominicanului Yunior din povestirile lui Junot Díaz) şi proza titulară, o poveste absurd-grotesc-comică dintre un olog şi o pictoriţă, ca un blend între Hrabal şi fraţii Cohen.

Zeppelinul piticului poate fi citit ca un roman în fărîme al Băii-Sprie, un spaţiu multietnic marginal, la mijloc de real şi imaginar, prins sub vremi sau în interiorul minţii, în care derizoriul, candoarea, absurdul şi comicul se amestecă aproape indistinct în poveştile de viaţă cu statut de legende locale ale unor personaje umile sau aventuriere, bătrîni din vremuri cu conţi şi comunişti sau tineri într-un prezent tranzitoriu şi imigrant. O carte care recomandă întreaga operă a lui Marian Ilea.

***

Marian ILEA
Zeppelinul piticului (fragment) 

Cazi pe gînduri, ce să faci, stai unde stai, casa ta o mai ai, singur, eşti bătrîn. „Stai pe loc“, zice Duhu’ Sfînt. „Am ajuns, adică, la capătu’ lumii“, zici tu.

„Piei, Diavole care mă ispiteşti, am cunoscut ispitirea, am fugit de bine, oi mai trăit şi-oi mai vedea“, mai zici tu.

Ai optzeci de ani, s-ar putea să mai trăieşti şaptesprezece. Vremea-i grea, tu n-ai putere, numai pînă afară poţi mere, să faci pipi pe ninsoare. Dar apoi e bine sus, în pat, lîngă leagăn. Pruncu-i de mult răsturnat în lume.

Era cîndva. Bunicuţa ta te legăna. Apoi ai lucrat, ai construit, ai zidit, ai cîntat la clăci ori la ospeţe şi aşa te-ai petrecut, trecut, petrecut.

Iată, fraţii tăi, mama ta, tatăl tău.

Cine mai aude aceste cuvinte? Eşti bătrîn şi-i vai de tine, te-ai duce, da’ n ai la cine. Lumea s-a întoarce, da’ tu n o vei mai lua de la capăt vreodată, niciodată. Binele se mănîncă cu răul. Drumu-i amestecat. Mamele cu fetele s-au duşmănit. Soacrele cu nurorile şi ginerii cu socrii nu-şi vorbesc. Du-te, Gherasine, în casa ta de pe malul rîului, aproape de crucile drumului, că te aşteaptă moartea.

Cînd posteşti, iei în gură doar aeru’ de-afară.

Asta-i supărarea, asta-i singurătatea, cînd te gîndeşti la rău te pierzi, vrei să laşi casa şi tot ce mai ai, să te duci să trăieşti cu sălbăticiunile din munte, apoi îţi zici: „Stai, măi Gherasine, ai ce mînca, ai ce purta, rămîi în casa ta.“

Multe neveste ai sărutat aici în Ungureni şi gura şi poveştile satului s-au pornit. Multe lucruri ai văzut, da’ nu toate ţi-au plăcut, ai văzut şi buni şi răi, da’ nu te-ai lipit de ei.

Aşa că-n sat te-ai făcut şi mut şi prost. Ţi-ai văzut de drumu’ tău. Aici îţi vorbesc despre contactul sexual, Gherasine. „Hai aici, nevastă, către rîu, că tu poţi desface plăcerea“, aşa ziceai. Făceaţi tot ce voiaţi, apoi vă duceaţi fiecare în treaba voastră.

Tu cu sudoarea ta ţi-ai cîştigat anii ăştia, optzeci. De diavol ai scăpat pentru c-a plecat în lume şi te-a lăsat în pace. Da’ s-a sătura de umblat şi iară s-a-ntoarce în Ungureni. Ţi-ai luat o muiere, de ea ai divorţat că s-a luat cu altu’, c-aşa se-ntorc drumurile tale rele înapoi la tine.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.