„Sîntem în prea mare măsură prizonierii propriei contemporaneități”

Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
„Sîntem în prea mare măsură prizonierii propriei contemporaneități” jpeg

- Interviu cu scriitorul Radu PARASCHIVESCU -

Radu Paraschivescu a publicat un nou roman, Fluturele negru (Humanitas, 2010). L-am întrebat cîte ceva despre laboratorul de creaţie, despre cum reuşeşte să-şi împartă timpul între atîtea zone, de ce îşi plasează romanele în epoci de mult apuse şi ce poveşti îşi aşteaptă rîndul să intre în următoarele cărţi.

Ce v-a făcut să vă opriţi la povestea de viaţă a lui Caravaggio şi cînd v-aţi dat seama că biografia pictorului vă interesează ca subiect pentru roman? 

Coaja stricată ascunde miezul bun – cam aşa arată povestea lui Michelangelo Merisi da Caravaggio, în cîteva cuvinte. Sau cel puţin asta am descoperit cu trei ani în urmă, într-un drum la Roma. Sosul vieţii lui Caravaggio era atît de picant, încît risca să expedieze esenţialul în plan secund. Prin urmare, înainte să ajung la biserica San Luigi dei Francesi, aveam în minte, ca multă lume, bănuiesc, imaginea unui scandalagiu talentat şi impulsiv, a unui borfaş obscen, a unui campion al sfidării şi trufiei. Cu o anume perseverenţă, oricine ar fi putut recompune traiectoria lui Caravaggio, oricine i-ar fi putut relata excesele şi păţaniile. La San Luigi dei Francesi m-am aflat pentru prima dată, în ceea ce mă priveşte, în faţa unor lucrări care m-au făcut să rămîn pe loc minute în şir, incapabil să fac un pas în faţă sau în spate. Am ştiut atunci că aveam în faţă începutul unei cărţi. Şi mi-am dat seama că nu biografia lui Caravaggio trebuia să stea în prim-plan, ci felul cum a înţeles acest om să schimbe pictura. 

Cît de mult v-a permis detaliul biografic să fantazaţi? În ce mod aţi combinat munca de documentare cu divagaţiile pur romaneşti? 

Există destulă scorneală în Fluturele negru. Însuşi titlul cărţii face trimitere la un tablou pe care Caravaggio nu l-a pictat şi nu cred c-a avut de gînd să-l picteze. Există, de asemenea, destule personaje şi situaţii inventate. Nu mi-am propus o însoţire cuminte a artistului prin Roma, Campania şi Malta, nu m-a tentat ideea unei biografii romanţate, ci am vrut din capul locului să scriu un roman, o poveste. Sigur, garnitura istorică nu poate lipsi unui asemenea preparat, dar ea asigură doar o fixare în epocă, nimic altceva. Fluturele negru nu e un roman istoric, ca de altfel nici Cu inima smulsă din piept, în ciuda anumitor păreri care exact pe aşa ceva au pus accentul. Revenind la întrebare, pentru mine n-a fost greu să aflu echilibrul dintre realitatea macră şi chenarul de grăsime al fantazării. Nu m-am simţit încorsetat sau silit să respect calendarul vieţii lui Caravaggio. Pur şi simplu mi s-a părut oportun să topesc laolaltă detaliul biografic şi ficţiunea. Şi m-a atras ideea de-a înşira cuvinte despre imagini (fie ele tablouri sau altceva), de-a pune în relaţie două forme esenţiale de creare a fantasmelor. 


Cum aţi reuşit să scrieţi acest roman, în condiţiile în care sînteţi, cum se spune, angajat cu normă întreagă pe mai multe fronturi: lucraţi într-o editură mare şi agitată, colaboraţi constant în presă, ca să nu mai pun la socoteală şi apariţiile TV. Cum aţi reuşit să vă mobilizaţi pentru o carte ca asta? 

La felul cum arată agenda mea acum, mă tem că isprăvile de acest tip nu se pot împlini fără concesii în planul sănătăţii – mintale, şi nu numai. În mod normal, pentru a scrie o carte trebuie să te retragi din lume şi să-ţi asiguri timp. Eu am ales un cu totul alt amplasament: am intensificat colaborările în media şi mi-am provocat o criză de timp. Paradoxal, rezultatul a fost mai bun decît dacă aş fi respectat reţeta clasică. Am observat (au făcut-o şi prietenii care mi-au citit romanul înainte să apară) că primul capitol, cel de punere în decor, se desfăşoară într-un ritm ceva mai lent decît restul cărţii, iar complicitatea scriitorului cu cititorul are anumite fisuri. Ei bine, e tocmai capitolul pe care l-am scris în tihnă, fără stres cronometric şi cu ceva mai puţine apariţii TV. Cînd am constatat că sînt în criză de timp, am ajuns imediat – nu ştiu cum, nici de ce – la ritmul firesc al cărţii, la ceea ce Sorin Lavric numea, atît de inspirat, vibraţia calorică a textului. Am scris patruzeci de zile în transă, fără să mă preocupe ceea ce, dacă aş fi avut timp, probabil că m-ar fi influenţat păgubos: ce-ar zice X despre scena asta, cum i s-ar părea o asemenea imagine lui Y etc. 

Într-un alt interviu, pe care mi l-aţi acordat după reeditarea romanului Balul fantomelor,  vorbeaţi de încă un proiect de roman; citez: „o poveste anglo-australo-irlandeză în care personajul principal e un cîntec“. Ce s-a întîmplat cu crîmpeiul ăsta de poveste? 

E o idee care îşi aşteaptă rîndul la incubator. Deocamdată am doar titlul: Michael şi balada foametei. Un beteşug curios mă face să aleg titlul cărţii cu mult înainte s-o scriu. Aşa s-a întîmplat şi cu povestea de care amintiţi. Iar acum mă deconspir. Alunec frecvent în reverii ascultînd imnuri – naţionale sau de club. Tot explorînd domeniul pe YouTube, am dat peste ceva care nu e imn, dar are calităţile unui manifest. Am continuat cercetările şi am luat astfel urma unei balade apărute în vremea foametei din Irlanda (1849). E o baladă care devine cîntec de revoltă socială la Galway sau Athenry, pînă cînd e preluată de prizonierii Maiestăţii Sale deportaţi în coloniile penitenciare din Australia (Botany Bay şi altele). Acolo, balada se metamorfozează în cîntec de ocnă, pentru ca după multă vreme să se întoarcă în Europa şi să ajungă cîntec de peluză la meciurile de fotbal din Liverpool, Glasgow sau Manchester. Aşa arată harta romanului. E de văzut cum o să transform un cîntec în protagonist de carte. Probabil că, dacă o să intru cum se cuvine în criză de timp, o să reuşesc. 

Ce vă face să scrieţi, în ultima vreme, mai degrabă romane istorice, plasate în secole îndepărtate de lumea noastră de azi? Ce vă atrage către acele timpuri?

 Mi se pare că sîntem în prea mare măsură prizonierii propriei contemporaneităţi. Iar lucrul ăsta e valabil inclusiv pentru felul cum îşi aleg unii scriitori temele. În ce mă priveşte, constat o nedreptate perpetuă: erodarea trecutului, anemierea lui în percepţia oamenilor. Epoci de splendoare veritabilă ajung să nu-ţi mai trezească nici un frison fiindcă s-au aşternut prea multe decenii sau secole peste ele. Şi e păcat. Cred că acesta a fost unul dintre motivele pentru care am optat pentru vremurile de demult. Celălalt, sincer să fiu, a fost nu doar formidabilul potenţial epic al locurilor bătute cu pasul (cu doi ani în urmă Lisabona, acum Roma), ci şi bucuria de-a le putea dedica o poveste-reverenţă. 

Vă mai gîndiţi, totuşi, să scrieţi o poveste plasată în cotidian – sau e o miză care nu vă mai interesează?  

Pe coşul minţii mi-a ieşit nu de mult fuiorul străveziu al unui gînd: un roman-jurnal ţinut de un fanatic al concertelor rock, ulcerat de ambiţia celebrităţii, dar incapabil s-o atingă altfel decît prin gesturi şi fapte infame. Am renunţat repede şi fără explicaţii. În schimb, n-am renunţat la povestirile despre România după 2007, care se vor aşeza în linia celor unsprezece proze scurte din Bazar bizar. Uite, îţi livrez în avanpremieră un titlu din volumul la care am început, timid şi fără impas temporal, lucrul: „Asomaţi pe muzică de Enya“. Şi un acronim despre care se aduce vorba la un moment dat în povestire: AACPSMSR. Ştiţi ce înseamnă? Asociaţia Amelioratorilor, Comercianţilor şi Producătorilor de Sămînţă şi Material Roditor din România. Şi cînd mă gîndesc că încă există oameni care vor să emigreze. Chiar nu-şi dau seama ce pierd?

Dintre toate genurile pe care le atacaţi în cărţile pe care le scrieţi, care vi se pare că vă aduce cei mai mulţi cititori? 

Dacă judec după cifrele de vînzări, evident că pălăria de autor comic mi s-ar potrivi cel mai bine. Şi chiar dacă de obicei numărul cititorilor şi cel al cumpărătorilor nu coincid, tot poţi să-ţi faci o impresie. Or, sub aspect cifric, lucrurile sînt limpezi: Ghidul nesimţitului – 50.000 de exemplare vîndute, Cu inima smulsă din piept – 3000 de exemplare. Ergo, literatura comică ar fi drumul de urmat. Sigur, e o judecată simplistă, pe care nu pun mare preţ. Dar ea îmi arată cît de greu sînt de dinamitat stereotipiile umane. Dacă a apucat cineva să-ţi pună o etichetă, foarte greu îl mai convingi să ţi-o dezlipească de pe frunte. Ştampilarea pripită e un sport cu mare trecere la români. Pe de altă parte, s-ar putea să existe şi cititori care cred că Fluturele negru şi Balul fantomelor au fost scrise de doi oameni pe care-i cheamă întîmplător la fel. Şi care, să vezi nostimadă, publică la aceeaşi editură.

a consemnat Alina PURCARU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.