Suita retro a Bucureştiului

Publicat în Dilema Veche nr. 472 din 28 februarie - 6 martie 2013
Suita retro a Bucureştiului jpeg

● Ioana Pârvulescu, Viitorul începe luni, Editura Humanitas, 2012.

Nefiind propriu-zis o continuare a romanului Viaţa începe vineri (2009), cel puţin nu în sensul banal şi limitat al termenului, Viitorul începe luni este însă o carte simetrică, Ioana Pârvulescu construind aceste cărţi ca pe o suită retro în oglindă. Romanele se poti citi foarte bine şi separat (unii critici le-au comparat şi evaluat în parte aplicîndu-le, în opinia mea, un regim critic restrictiv), dar ar fi păcat, căci împreună alcătuiesc un organism narativ mai savuros şi mai complex, deloc redundant. Ce se află într-una nu găseşti în cealaltă, cele două jumătăţi umplîndu-şi golurile şi luminîndu-şi obscurităţile reciproc, în plus, ocupîndu-se de lucruri şi personaje diferite, căci accentele narative se deplasează, iar rolurile principale se redistribuie. Dacă Viaţa începe vineri ne introducea în atmosfera Belle Époque bucureşteană a Crăciunului anului 1897, marcată de două evenimente „tari“: un duel între două personaje celebre şi apariţia ca din cer a unui bărbat din viitor; Viitorul începe luni se desfăşoară într-o singură săptămînă din luna februarie a lui 1898, cînd opinia publică bucureşteană este agitată, din nou, de două evenimente: conferinţa tînărului chirurg Dimitrie Gerota despre pericolele purtării corsetului şi atentatul eşuat/dejucat al anarhiştilor la viaţa Regelui Carol I. Şi de data aceasta ziarele sînt interfaţa dintre adevăr şi speculaţie, dintre secret şi public, dintre realitate şi ficţiune. Acelaşi Pavel Mirto, reporter la Universul, este naratorul care leagă toate poveştile, oferindu-ne romanul (la propriu şi la figurat) al acelei săptămîni, transformînd măruntul, senzaţionalul, faptul divers într-o naraţiune cu adîncimi şi multe faţete. Aceasta fiind, pentru cei care cunosc preocupările Ioanei Pârvulescu, eseistă fascinată de publicistica din trecut, şi un fel de artă poetică.

Regăsim, astfel, personajele deja cunoscute, familia doctorului Margulis, doctorul Gerota, comisarul Costache Boerescu şi generalul Algiu, fraţii Mirto, micul Nicu ş.cl., plus alte personaje istorice reale (Anton Bacalbaşa, Sofia Nădejde) mişcîndu-se în acelaşi perimetru bucureştean: Catedrala Sf. Iosif şi Ateneul, Palatul Regal, Biserica Kreţulescu şi Teatrul Naţional, Prefectura Poliţiei, Palatele ziarelor Universul şi Adevărul (locuri ilustrate la sfîrşitul cărţii sub forma unei hărţi). Dacă în romanul precedent „capul de afiş“ îl deţinea Dan Creţu, omul „aterizat“ din viitor care tulbura opinia publică cu prezenţa sa inexplicabilă, de data aceasta Iulia Margulis este cea care, îmbolnăvindu-se, întoarce pe dos viaţa familiei doctorului Margulis. Delirul ei este portalul spre un Bucureşti din viitor, unde se şi îndrăgosteşte (ca-n filmul Somewhere in time) şi are ocazia să-şi revadă, într-un episod emoţionant, casa îmbătrînită situată pe strada cu nume schimbat. Ceea ce în prima carte de desfăşura la lumina zilei, în public, de data aceasta are loc în spaţiul privat. Iar dacă atunci lumea trecutului putea fi înfruntată de Dan Creţu, acum Iulia Margulis nu are puterea să dea ochii cu oraşul viitorului, plimbarea ei prin metropola modernă, cu străzi purtînd numele unor prieteni de familie, desfăşurîndu-se sub protecţia umbrelei – acesta fiind, prin poezia lucrului ascuns, şi cel mai frumos episod al romanului.

Dar ceea ce agită cu adevărat societatea bucureşteană, high-life-ul de sfîrşit de secol 19, populat de politicieni, medici, jurnalişti, avocaţi şi detectivi, este, cum spuneam, mai întîi conferinţa doctorului Gerota (relatată în ziar de însăşi Sofia Nădejde), urmată la cîteva zile de o serie de atentate la Rege puse la cale de membrii unei organizaţii socialist-anarhiste. În jurul acestor două evenimente, cărora li se adaugă şi înmormîntarea directorului Adevărului, Alexandru Beldiman, se construiesc şi se întretaie lupta politică reflectată în opoziţia celor două ziare, trama poliţistă cu filajele şi investigaţiile de rigoare, afacerile oneroase şi secretele de familie, poveştile de iubire din trecut, jocurile amoroase din prezent şi fanteziile din viitor, mondenităţile şi istoriile intime, toate într-o desfăşurare deopotrivă dinamică şi misterioasă, amestecînd faptele diverse şi reale cu speculaţiile şi cu notaţiile subiective de jurnal, căci, să nu uităm, ne aflăm, totuşi, în interiorul romanului unui gazetar, şi încă al unuia îndrăgostit, devenit, în mod inconştient, complice în organizarea atentatului.

Nu doar subiectele sînt altele, dar şi accentele narative se deplasează pe alte personaje, sprijinind din plin ipoteza că cele două romane întregesc aceeaşi lume şi că nu pot fi degustate şi judecate just decît unul în oglinda celuilalt. Mai întîi, doctorul Leon Margulis îşi arată o altă faţetă a personalităţii trecînd printr-o mare încercare, căci împrumutul imprudent făcut la un cămătar îl aduce în situaţia unei iminente executări silite, totul fără ştirea familiei şi, mai ales, pe fundalul bolii fiicei. Iulia Margulis, din nou una dintre vocile narative (şi, poate, alter-ego-ul sentimental al Ioanei Pârvulescu), zace cu febră în patul trecutului, în timp ce bate străzile viitorului, refăcînd – în sens invers şi nu doar simetric, dar, poate, şi printr-o compensaţie temporală – călătoria lui Dan Creţu. Relatarea Iuliei despre viitor, departe de a fi, totuşi, negativă, este a unei experienţe senzoriale. Gusturile, mirosurile, zgomotele lumii din viitor o contrariază şi o fascinează în egală măsură. Viitorul nu apare deloc mai sărac şi mai tern, cum s-a zis, ci mult mai intens, iar Iulia se desfată cu noile coduri ale erotismului, de pildă. E ciudat cum comentatorii de pînă acum ai cărţii au pierdut din vedere plăcerea cu care Iulia se lasă sedusă de bărbatul din viitor. Fata atît de curioasă cu privire la viitor îşi găseşte jumătatea abia într-un bărbat din viitor fascinat de călătoria în timp (literatura fiind, în cazul amîndurora, liantul livresc). Un alt personaj care joacă o carte importantă este comisarul Costache Boerescu: talentat în a „citi“ schema atentatelor anarhiste şi salvîndu-l, în cele din urmă, din ghearele escrocheriei pe doctorul Margulis, abia cu acesta avînd, de fapt, o relaţie complicată şi interesantă, căci doctorul nu este doar prietenul lui, ci şi soţul şi tatăl unor femei pe care le iubeşte detectivul însuşi. În fine, simpaticul puşti Nicu îşi joacă, la propriu şi la figurat, rolul de comisionar ducînd mesaje şi făcînd legături fără de care mecanismul romanului n-ar funcţiona.

Căci despre un mecanism foarte fin calibrat este vorba în acest roman cu un epic minuţios ce dezvoltă subtile relaţii şi legături. Capacitatea Ioanei Pârvulescu, pe de o parte, de a restitui imaginile publice şi private ale societăţii bucureştene de la sfîrşitul secolului 19, pe de altă parte, de a imagina o desfăşurare narativă sofisticată, este remarcabilă. Toate personajele au un rol, oricît de mic, în mecanismul restabilirii ordinii: vorbele, gesturile şi acţiunile lor se dovedesc esenţiale la momentul oportun. Nimic nu e pus ori lăsat la voia întîmplării, totul este ingenios şi coerent aşezat în schema cărţii, scriitura inteligentă, sensibilă, fantezistă şi cu mult umor a Ioanei Pârvulescu, dintotdeauna extrem de atentă la detalii şi subtilităţi şi, apropo, de o rară eleganţă stilistică, find un spectacol în sine. Căci totul este o încîntare – descrierile, personajele, dialogurile, limbajul.

Construit pe logica senzaţionalistă, dar avînd şi o dimensiune intimistă, încorporînd mai multe tendinţe literare ale vremii (balzacianismul social, progresismul şi fantezia lui Wells, plus mystery&romance-ul foiletonistice), plasat în mediul agitat al unui Bucureşti monden din altă epocă, dominat în egală măsură de faptul divers, loisir-ul cotidian, capriciile inimii şi jocurile politice, oraş a cărui realitate scriitoarea o restituie cu ştiinţă şi naturaleţe, Viitorul începe luni este un foarte agreabil roman detectivist de atmosferă pe tema timpului. O suită de romane retro pe care Bucureştiul le merita.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.