Un Pulp Fiction african

Publicat în Dilema Veche nr. 773 din 13-19 decembrie 2018
Un Pulp Fiction african jpeg

● José Eduardo Agualusa, Teoria generală a uitării, traducere de Simina Popa, note de Simina Popa şi Iolanda Vasile, Editura Polirom, 2018. 

Dacă n-aţi citit nici un scriitor african sau cu origini africane dintre cei traduşi pînă acum de colecţia „Biblioteca Polirom“ – Nadine Gordimer (sud-africană), Chinua Achebe (nigerian), Ngugi wa Thiong’o (kenyan), Nuruddin Farah (somalez), Mia Couto (mozambican), Kamel Daoud (algerian) sau Taiye Selasi (de origine nigeriano-ghaneză) – aţi putea foarte bine să începeţi (sau să continuaţi) cu acest José Eduardo Agualusa Alves da Cunha (n. 1960), pe numele său întreg, un scriitor angolez cu origini portughezo-braziliene, care a studiat agronomia şi silvicultura la Lisabona, înainte de a se dedica jurnalismului şi literaturii. Omul ţine o rubrică săptămînală în faimosul cotidian brazilian O Globo, are o emisiune despre muzică şi poezie la un post de radio portughez care emite în ţările africane lusofone şi a publicat pînă acum peste o duzină de romane, şase volume de proză scurtă, plus teatru, poezie, literatură pentru copii şi cărţi de reportaje. A obţinut confirmarea interna­ţională cu un volum de proză scurtă premiat în 2006 cu Independent Foreign Fiction Prize şi cu acest roman din 2012, nominalizat la Man Booker International şi premiat anul trecut cu IMPAC Dublin Literary Award. Momentan, José Eduardo Agualusa locuieşte pe insula Mozambic, unde, conform Wikipedia, încearcă să deschidă prima bibliotecă din zonă.

Ca multe dintre celelalte cărţi ale sale (romanul Vînzătorul de trecuturi a fost tradus în 2009 la Editura Leda), şi Teoria generală a uitării se inspiră din tulburata istorie modernă a Angolei, fostă colonie portugheză care, după ce a obţinut cu greu independenţa în 1975, cu ajutor revoluţionar marxist-leninist sovietic şi cubanez, a intrat într-un război civil, cu anticomuniştii susţinuţi de americani şi sud-africani, care a durat pînă în 2002. Cele cîteva note de subsol vin să lămurească, acolo unde e nevoie, natura conflictului politic dintre personaje, mai toate înfierbîntate revoluţionar, dar de orientări diferite. Premisa romanului are absurditatea şi lirismul unei parabole: în zorii revoluţiei izbucnite în Luanda (capitala Angolei), o femeie agorafobă se zideşte la propriu în apartamentul unei clădiri, trăind, baricadată şi neştiută de nimeni, aproape treizeci de ani, împreună cu cîinele ei, din proviziile adunate şi păsările pe care le mai vînează pe balcon. În tot acest timp în care se desfăşoară războiul civil, femeia citeşte cărţile din casă, ţine un jurnal poetic şi desenează în cărbune pe pereţii apartamentului golit treptat de mobila şi obiectele folosite pentru foc.

Structura modulară şi fragmentară a romanului (fiecare capitol spune povestea cîte unui personaj, vezi şi capitolul de mai jos redat integral), scris alert şi cu o mare economie de cuvinte, sugerează scrisul mural, eliptic şi poetic, al femeii. José Eduardo Agualusa mărturisea undeva că citeşte poezie ca să poată scrie ficţiune şi că o mare parte din prozele sale sînt poeme, lucru care se vede şi în acest mic roman unde, fiind scenariu de film la origine, dezvoltarea lui a condus la o suprapunere/alternanţă a genurilor – absurd, comic, spionaj, livresc, lirism (poeziile sînt scrise special pentru acest roman de poeta braziliană Christiana Nóvoa) –, lăsînd deseori impresia că citeşti o farsă elaborată (cum am mai citit la prozatorul brazilian Luis Fernando Verissim, tradus cu două romane la Editura Curtea Veche în 2005).

Un alt efect al acestei structuri este că personajele, destul de numeroase pentru un asemenea mic roman, acţionează precum piesele unui puzzle ce-şi găsesc treptat locul într-o imagine acoperind trei decenii. Destinele lor, aflate la cheremul hazardului şi al timpului, se intersectează spectaculos şi amuzant ca ntr un Pulp Fiction african cu revoluţionari, căruia nu-i lipsesc violenţa (pînă la oroare) şi umorul (deseori negru), şi nici elementul supranatural. Climaxul cărţii îl reprezintă momentul în care, printr-o serie de ocolite şi neprevăzute traiectorii personale, protagoniştii istoriei (revoluţionari şi mercenari, torţionari şi condamnaţi, unii dispăruţi, alţii consideraţi morţi) se întîlnesc în acelaşi loc („Calm, calm, ce-a fost a fost. Sîntem cu toţii angolezi“).

Episodul este esenţial, căci, aşa cum o sugerează şi titlul, romanul ridică problema reconcilierii. („S-ar putea să dureze mult pînă trece haosul, dar o să treacă, răutatea are şi ea nevoie să se odihnească“, spune un personaj; „Morţii suferă de amnezie, dar mai rău suferă din cauza memoriei scurte a celor vii“, spune alt personaj.) Într-un interviu, José Eduardo Agualusa spunea: „În ţări precum Angola, care au trecut printr-o serie de conflicte majore, şi în special prin războaie civile, există întotdeauna două teorii: cei care susţin că, pentru a depăşi durerea şi a obţine reconcilierea, este necesar să uităm trecutul; şi ceilalţi care susţin contrariul, şi anume că trebuie să ne amintim totul. Eu apăr a doua alternativă. Cred că pentru a obţine o reconciliere adevărată, trebuie mai întîi să discutăm trecutul. E posibil să plîngem împreună şi să ţinem doliu împreună. Munca mea de scriitor presupune deopotrivă să-mi amintesc şi să provoc această dezbatere.“

Spuneam mai sus că romanul are aspectul unei farse în care piesele de puzzle par puse cu mîna, dar sub toată această suprafaţă veselă pe care moartea apare schiţată fără tuşe dramatice (romanul are deseori un aer cartoonish) se ascunde o anume gravitate. Toate personajele cărţii se ascund de ceva sau de cineva, de vecini (precum bătrîna baricadată în casă) sau de duşmanii politici (precum revoluţionarii), de propriile acţiuni sau de trecut în general („Unii oameni suferă de teama că vor fi uitaţi. Această patologie poartă numele de atazagorafobie. În cazul lui se întîmpla opusul: trăia cu groaza că nu va fi uitat niciodată“). Viaţa clandestină a bătrînei, precum şi revenirile la viaţă ale celor împuşcaţi, morţile înscenate sau identităţile ascunse, toate sugerează această ecuaţie complexă de frică, vină şi memorie. De altfel, José Eduardo Agualusa mărturisea că tema romanului său este frica de celălalt, „o temă mai de actualitate azi decît în vremea în care am scris cartea“. 

***

José Eduardo AGUALUSA
Teoria generală a uitării (fragment) 

Magno Moreira Monte a fost omorît de o antenă parabolică. A căzut de pe acoperiş în timp ce încerca să repare antena. Apoi, obiectul i-a căzut în cap. Unii au văzut în întîmplarea astea o alegorie ironică a noilor timpuri. Fostul agent de securitate, cel din urmă reprezentant al unui trecut de care, în Angola, puţini vor să-şi amintească, a fost doborît de viitor; comunicarea liberă triumfase asupra obscurantismului, tăcerii şi cenzurii, cosmopolitismul zdrobise provincialismul.

Mariei Clara îi plăcea să se uite la telenovele braziliene. Soţul ei, dimpotrivă, nu prea acorda atenţie televizorului. Inutilitatea programelor îl înfuria. Buletinele de ştiri îl înfuriau şi mai tare. Se uita la meciuri de fotbal, ţinînd cu Primeiro de Agosto şi cu Benfica. Din cînd în cînd, se aşeza, în pijama şi papuci, să mai revadă un film alb-negru. Prefera cărţile. Adunase cîteva sute de titluri. Plănuia să-şi petreacă ultimii ani din viaţă citind Jorge Amado, Machado de Assis, Clarice Lispector, Luandino Vieira, Ruy Duarte de Carvalho, Cortázar, Gabriel García Márquez.

Cînd s-au mutat, lăsînd în urmă aerul murdar şi gălăgios al capitalei, Monte a încercat să-şi convingă soţia că nu au nevoie de televizor. Maria Clara a fost de acord. Se obişnuise să fie de acord cu el. În primele săptămîni citeau împreună. Părea să meargă totul foarte bine. Maria Clara devenea însă din ce în ce mai tristă. Stătea cu orele la telefon cu prietenele ei. Monte s-a hotărît atunci să cumpere şi să instaleze o antenă parabolică.

La drept vorbind, a murit din dragoste.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.