Cu ochii-n ecran

3 aprilie 2015
Ce vă (mai) enervează?  jpeg

Dimineața, în primele 10 minute după ce mă trezesc, sînt deja în fața laptop-ului, verificîndu-mi mail-ul și frunzărind Facebook. E o operațiune care se va repeta pe parcursul zilei cam o dată la două ore. Pe Facebook, cîteodată, nici măcar nu mai sînt atentă la conținut, e un gest reflex, ca cel de a fuma – refresh and scroll. Cele două site-uri prin care chipurile comunic cu ceilalți sînt tot timpul deschise în bară. E sentimentul că ceva bun, ceva nou, ceva extraordinar, va veni înspre mine prin intermediul lor. Fals, desigur. Ambele n-au alt rol decît de a-mi încărca și îmbîcsi mintea. Totuși mă simt obligată să răspund la mail-uri și la mesajele de pe Facebook, treabă care îmi ia în mod indamisibil cam o oră, uneori două. Unele sînt importante, altele nu. O risipă de cuvinte care ar putea fi folosite altfel. Niciodată n-ați avut senzația că a scrie mail-uri e epuizant și inutil? Atîtea lucruri s-ar putea rezolva verbal, cu un telefon de două minute. Însă unii oameni se lungesc și la telefon, de aceea prefer să scriu. Măcar acolo pot pune punct. 

Prima parte a zilei, mi-o petrec tot în fața laptopului. În fața am deschise documente word, ca și acum. Scriu. Pentru Dilema, pentru alte proiecte mai mari sau mai mici cu deadline-uri precise, pentru cărțile mele. Punct doc reprezintă, de fapt, viața mea. Pagina albă, apoi miile de semne cu tot cu spații care se înșiruie unele după altele. Save as. Și, de multe ori, send. Rareori lucrez cu un singur document. Sînt deschise altele în paralel: ramasite.doc, ciorna.doc, documentare.doc. În plus, în bară, sînt site-urile „de lucru” printre care prietenul meu cel mai bun, dex online. Cînd am o scurtă pană de inspirație, fuga pe Facebook! Refresh and scroll. Dacă se întîmplă să pice Internet-ul, mă plimb fără rost prin casă. Teoretic aș putea să scriu „fără”, însă nu pot decît „cu”. 

La un moment dat, obosesc și iau pauze mai mari. Ies să mă plimb? Mă uit pe fereastră la porumbeii din curte? Nu. Cocoțată în vîrful patului, deschid tableta. Sînt fascinată de ecranul ei mare de 10, de culorile ei vii, de modul în care reacționeză la cele mai fine atingeri. Testez aplicații. Instalez și dezinstalez. Fac 2-3 misiuni rapid în joculețele mele de pe android. Cînt la pian pe un ecran. Și uneori, verific, același mail și același FB care au rămas deschise, de altfel, pe laptopul de pe birou, la cinci metri distanță de mine. Da, dar pe tabletă „se văd” altfel. 

Pe la 6 după-amiaza, ziua mea de lucru se încheie. Urmează odihna și relaxarea. Deschid jocul „de bază” online, un MMORPG în care sînt (aproape) leader de ghildă și am responsabilități. Chatuiesc cu ceilalți jucători, le dau sfaturi ce arme să-și cumpere, ce combinații de mercenari să folosească. Organizez raid-uri. Deschid mii de box-uri din care ar putea să-mi pice item-uri prețioase, dacă am noroc. Dar, de obicei, n-am. În lumea lui Indus - caracterul meu, nu există moarte, boală, singuratate. E o lume sigură și previzibilă în care oricine s-ar simți confortabili pentru o oră, două, pe zi. 

Seara, tîrziu, deschid televizorul, un ecran mort cu care nu pot interacționa. Caut un film „de adormit” (Pînă la ora aceea, am mai văzut cel puțin unul pe laptop sau tabletă. Am și citit.). Dacă nu găsesc, mă refugiez pe Animal Planet sau Discovery Science – văd elefanți, pinguini, galaxii, planete. Adorm cu televizorul deschis, prost obicei, dar plăcut. Un ecarn pîlpîie dincolo de pleoapele mele închise. E ca o extensie a realității, în care eu sînt în stand by. Pînă la urmă ecranul se stinge pentru că așa e programat. Atunci e întuneric. Și liniște. 

Desigur, n-am pus la socoteală drumurile zilnice, ieșirile în oraș, treburile domestice și altele. Adică momentele în care sînt screenless, ca să zic așa. Pentru că am refuzat să-mi iau Smartphone, ecranul lui mi se pare meschin. Și pentru că undeva trebuie, totuși, să mă opresc. Altfel ar exista filmulețele de pe telefon, alte jocuri, alt FB și refresh and scroll. Fără un ecran în fața ochilor mei, mă uit la oameni, la stradă, uneori la cer. Pentru că ochii sînt obosiți, de multe ori văd totul ca prin apă, e o senzație de irealitate. De parcă lumea de dincolo de ecrane ar fi cea adevărată, iar asta e doar un fake, o butaforie. Un peisaj larg pe care nu-l pot cuprinde cu ochii mă copleșește. Pur si simplu mă pierd în el.

Și mă întreb – dacă viața noastră se desfășoară astfel, oare de ce nu trecem direct dincolo ca să trăim definitiv acolo? Printre miile de semne cu tot cu spații, să ne dăm mereu refresh și să alunecăm pe toboganele scroll, să fim tot timpul forward și sent, să ne ducem traiul printre pinguini, leoparzi și planete?  Și din cînd în cînd să privim pe un ecran sau pe mai multe oamenii, strada, cerul, un peisaj mai larg, cum ar fi un răsărit de soare pe malul mării?        

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.