Goagăl Școler și Hirschu’ meu personal

24 martie 2015
Meseria de profesor jpeg

Lumea universitară românească e în dîrdoră: se evaluează cercetarea științifică. E  foarte bine că se face, e foarte bine că au apărut criterii sistematice, indicatori etc. Intrăm în rîndul lumii – căci toate universitățile au astfel de sisteme de evaluare.

Problema – ca întotdeauna în România – se complică atunci cînd apare întrebarea

. Cum definim criteriile și indicatorii de performanță? Luăm cu lopata “din Occident” doar așa, pentru că Occidentul e mai bun? Putem face asta, dar nu se potrivește. Ca să nu lungesc vorba, încerc aici un autodenunț.

Fiind eu conferențiar la Facultatea de Litere, m-am apucat să completez documentele necesare evaluării. Între ele, de maximă importanță pare a fi calcularea indiceului Hirsch, pe baza citărilor de care modestele mele contribuțiuni au avut avut parte. Concret: citările apar pe Google Scholar, care calculează (habar n-am cum și nici n-am curiozitatea să aflu) numitul indice Hirsch. 

Zis și făcut. Numai că  (în cazul meu, dar, din cîte am aflat, și în alte cazuri) Google Scholar se dovedește un Goagăl Școler, dacă nu chiar – vorba d-lui Mariu Chicoș Rostogan, pedagogul de școală nouă – o loază. Mi-a găsit niscaiva citări și mi-a calculat că aș avea indicele Hirsch 3 ("pe viață") și 2 (din 2010 încoace). Bine – zic, în nepriceperea mea – că nu e zero (căci, să ne-nțelegem: nu consider că am contribuțiuni științifice relevante, doar m-am străduit să-mi fac treaba cît am putut de bine).

Luînd citările la clickăit, am constatat că erau, în realitate, mai multe decît pusese Goagăl Școler la socoteala automată. Așa că m-am înverșunat și am pierdut cîteva ceasuri dînd click după click pe tot ce a găsit Google Academic cînd l-am pus să caute “mircea vasilescu”. Numărate una cîte una, citările mele s-au dublat față de cele găsite automat de Școler  (“inoțent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata să-i dau ilustrățiunea keoriei” - zicea Mariu Chicoș Rostogan) . Da’ astea manuale cică nu intră la socoteala automată a indicelui. De exemplu: Școleru’ a găsit automat 3 citări ale tezei mele de doctorat. Eu am mai găsit, manual, încă două. (Or mai fi, poate – nu doar în cazul meu – și altele, în cărți tipărite care n-au ajuns online). Întreb: ne dăm carierele, promovările, evaluările pe mîna unui sistem de căutare automată care dă rateuri? La jurnalele academice americane nu dă rateuri, că sînt toate online, cu arhivă cu tot. Dar cărțuliile noastre românești - nu prea.

Am descoperit și alte cîteva aiureli. Bunăoară, că sînt citat în două studii apărute în ditamai revistele americane de științe politice, dar nu cu vreo contribuțiune științifică (ce treabă să am eu, literat, cu științele politice?), ci cu niște articole din

despre presa postcomunistă în România. Nu ca “om de știință” am fost eu citat, ci doar ca gazetar care își exprima niscaiva opinii libere pe o temă. Da’ eram, vezi Doamne, citat într-o revistă americană prestigioasă, bine cotată, ceea ce aduce puncte suplimentare... Nu-i corect. Colegi de-ai mei care se ocupă de zeci de ani cu studiul gramaticii românești ori al literaturii române și au contribuții esențiale în domeniul lor nu au și nu vor avea ocazia să fie citați în reviste americane care “umflă” Hirschu’, din simplul motiv că astfel de reviste bine cotate internațional nu sînt interesate de limba și literatura română. Ceea ce nu înseamnă că excelenții mei colegi n-ar face știință adevărată, ci doar că ISI, Hirsch și alte asemenea criterii de evaluare nu se potrivesc cu obiectul lor de studiu. Un studiu filologic la care un om a muncit cîțiva ani nu “intră” la socoteală (că nu e în engleză, nu e într-o revistă cotată ISI etc.). 

Încă o boacănă a sistemului de evaluare este socotirea, cam la grămadă, a prezențelor în “bazele de date internaționale”. Mi se pare că impulsul de a prelua, cam mecanic, niște standarde care se aplică în universități occidentale doar de dragul de a semăna cu restul lumii nu e sănătos. Nu pot să mă plîng, la acest criteriu am acumulat destule puncte. Dar tot pentru articolele scrise în

din simplul motiv că revista noastră – care nu e academică – a fost indexată, ani la rînd, într-una dintre bazele de date internaționale. În schimb, un coleg care a făcut toată viața știință filologică pură și și-a tocit coatele la biblioteci și a făcut ediții critice și a studiat comparativ literaturile sud-estului european e

din bazele de date internaționale.

Cînd mă pregăteam să-mi termin de completat fișa, am citit pe Facebook un

,  care arată că “Thomson-Reuters, Google Scholar și Scopus sunt calibrate mai ales pe științele exacte, ignorînd cu grație citări pertinente în reviste umanistice ilustre”, că, bunăoară, mari profesori (de la Harvard și Oxford!) de literatură medievală nu stau nici ei prea bine cu numitul indice (față de chimiști, matematicieni, biologi etc.) și se încheie cu o întrebare retorică perfect țintită: “Ce să facă un specialist în Dante ca să fie citat: să publice în reviste americane de biologie?”.

Am mai aflat însă din comentariul d-lui Papahagi ceva: că Umberto Eco are indicele Hirsch 2. Pardon?!... Adică eu am același indice ca Umberto Eco? Ei, asta e chiar e de rîs. Cum să am eu, Doamne iartă-mă, același indice ca Umberto Eco? Deci, încă o dată, ca să fie clar pentru toată lumea: habar n-am cum se calculează Hirschu’ ăsta, Școleru’ zice că am 2. Da’ și 1 dacă aș avea, cum să am eu jumătate din Eco?

Drept pentru care am formulat acest “autodenunț”. E ceva putred cu sistemul ăsta de evaluare.

image png
Despre îmbătrînire și alți demoni
Cum îți ascunzi ridurile și îți antrenezi corpul să fugi de semnele timpului și cît de bine le maschezi și le cosmetizezi.
image png
Cititori din lumea largă
Apoi m-am uitat pe pozele articolului și am realizat, iarăși previzibil, că majoritare erau cititoarele și în grupul newyorkez.
WhatsApp Image 2023 10 26 at 21 47 10 jpeg
FILIT e un roman în sine... și încă un roman foarte bun
literatura le rezolvă pe toate, tot de ceea ce oamenii nu sînt capabili...
image png
Noi, cînd se ceartă Polonia cu Ucraina
Recentul schimb de vorbe tari dintre Polonia și Ucraina a fost comentat la noi cu același clișeu cu care se comentează cam orice.
index jpeg 5 webp
Putin și Occidentul Al treilea război mondial?
„Rusia este o țară cu un viitor sigur; doar trecutul ei este imprevizibil.”
AMSandu NOU jpg
Feel good - după FILIT -
FILIT-ul e cea mai bună dintre lumile posibile pentru un scriitor, fie el la început de drum sau, din contră, consacrat.
Page Cover Viitorul În constructie 768x432 jpg
Cum își văd adolescenții viitorul? - Termenul pentru înscrieri s-a prelungit până la data de 11 OCTOMBRIE
Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate.
AMSandu NOU jpg
Privirea ei pierdută, de copil neajutorat
Filmele și cărțile ne vorbesc de multe ori chiar despre viețile noastre, în asta stă puterea lor.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Politețe înainte de toate!
Îmi cer scuze doamnei căreia dl Iancu i s-a adresat nepoliticos pentru faptul că am publicat formula ireverențioasă.
Conversations jpg
Călătoria nu s-a desfășurat conform planului
Poți iubi mai mulți oameni în același timp?
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
A fi ortodox, astăzi
Un grup de credincioși a lansat lumii o declarație cu privire la cea mai dureroasă problemă care rănește azi sufletul ortodoxiei: invazia Rusiei asupra Ucrainei.
Eu cum pot să ajut? jpeg
Eu cum pot să ajut?
Frică. Negare. Furie. Neputință. Îngrijorare.
Trei întrebări și o sugestie pentru pacifiștii zilei jpeg
Trei întrebări și-o sugestie pentru pacifiștii zilei
Descurajarea sau chiar împiedicarea propriului guvern să apere țara cu forțe armate cînd aceasta este atacată militar este pacifism?
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin ortodoxă jpeg
Făcătorii de război – Scrisoare către frații mei în credință creștin-ortodoxă
Nu există nici un fel de dispută între oameni care să justifice uciderea semenului nostru, căci în orice ucidere de om ucidem ceva esențial din opera lui Dumnezeu.
România pitită de lîngă Ucraina eroică jpeg
România pitită de lîngă Ucraina eroică
România e în linia întîi a UE în fața nebunului sîngeros de la Kremlin, dar se comportă sub conducerea lui Iohannis ca și cum ar vrea să se tragă mai în spate.
Viețile netrăite jpeg
Poveștile de lîngă noi
Fiecare avion duce cu el atîtea istorii de viață cîte locuri are ocupate.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
COVID. Valul patru!
Am pus următorul gînd în colțul meu de rețea: „Fauci are dreptate cînd spune că, dacă vaccinările antivariolă și antipoliomielită ar fi fost însoțite de discuțiile nebunești de acum, aceste teribile boli n-ar fi fost astăzi eradicate. Recunosc, îmi e în continuare cu neputință să înțeleg atitudinile antivaccin...”
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
România analfabeților funcțional
Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților.
Viețile netrăite jpeg
Izolarea de după izolare
Poate că ochiul „izolatului”, ca și cel al străinului, vede mai mult și e mai cîrcotaș.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Filme în care am locuit
Am înțeles cît de adînc reacționăm la familiaritate.
Viețile netrăite jpeg
Slobod la gură. Și la minte
Doi prieteni vechi și deja bătrîni vorbesc despre New York, viață și lume, ca altădată păpușile din Muppets.
Viețile netrăite jpeg
Puterea televizorului
Nemulțumirile au săpat adînc și discursul apocaliptic de la tv le-a alimentat decenii la rînd.
Viețile netrăite jpeg
Viețile netrăite
Înăuntrul nostru sălășluiesc o multitudine de vieți neîncercate.
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg
În apărarea celor 12 milioane de tăcuți
Obiceiul de a-i vitupera civic pe cei care nu răspund convocării la urne este o barbarie odioasă.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.