Acum cîteva luni, primarul Iașului, Mihai Chirică, făcea o declarație aiuritoare privind imigranții: „... o să vină peste noi congolezii, somalezii, sirienii și alte națiuni care sînt coborîte din copac mai deunăzi și o să ne cucerească și o să ne devină și șefi. Adică o să ne conducă, pur si simplu o să te trezești la Primăria Municipiului Iași cu un congolez – că mai sînt și de ăștia de naționalitate română, dar se comportă ca niște congolezi – și or să vrea să ne conducă”. Ulterior, primarul a întors-o ca la Ploiești, spunînd că declarația sa a fost, de fapt, o „metaforă”, adăugînd „pe care o folosim cu toții”. Care toți?

Zilele trecute, primarul din Tîrgu Mureș, Dorin Florea, a propus „introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii, anchetă care să țină cont de următoarele lucruri: dovada unui loc de muncă și a unei locuințe stabile; situație financiară acceptabilă; un nivel de educație minim stabilit prin lege; vîrsta minimă la care un adult să devină părinte etc. În cazuri excepționale, în care totuși un cuplu care nu îndeplinește condițiile prezentate mai sus va avea un copil, consider că statul va trebui să preia copilul și să-i ofere condițiile corespunzătoare pentru dezvoltare.”

Lăsînd la o parte ridicolul ideii – imaginați-vă niște inspectori care bat din ușă în ușă întrebînd oamenii dacă plănuiesc sau nu să aibă un copil, iar, în cazul în care aceștia confirmă, să înceapă să-și strîngă dosar cu dovezile care le-ar da dreptul să-l și facă – declarația a stîrnit, din nou, un val de rasism – etnia romă fiind în principal vizată. Nu e de mirare, de vreme ce pentru primarul din Tîrgu Mureș „drepturile omului” și „rasismul” sînt doar „niște sloganuri” sub care se ascund „marile ticăloșii” care „te opresc să faci ceea ce trebuie făcut”. Și, ce anume ar trebui făcut în detrimentul drepturilor omului și al combaterii rasismului?

Amîndoi primarii, atît Chirică, cît și Florea, susțin ideea unei „societăți civilizate”, ignorînd faptul că o societate civilizată nu se bazează pe radicalism, ci are în centrul său toleranța și realizarea unor punți de comunicare sănătoase.

Cînd însă targhetezi un grup de cetățeni pe care îi desconsideri, făcînd declarații publice în care aceștia sînt tratați ca fiind cetățeni de mîna a doua, pe care nu-i consideri membri demni ai societății tale „civilizate”, nu construiești poduri, ci sapi niște gropi.