Cu cartea pe insulă

6 iulie 2013
Cu cartea pe insulă jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 85, iunie 2013)

Cunoaşteţi, fără îndoială, acea întrebare-test care ridica problema cărţii pe care aţi lua-o cu dumneavoastră pe o insulă pustie. Răspunzînd, numeaţi de fapt cartea prin excelenţă, cartea-prietenă, cartea-confidentă, cartea-alter-ego sau, din contră, cartea-parteneră de discuţii.
De obicei, răspunsul la o asemenea întrebare ipotetică este unul deloc ipotetic; este îndelung cîntărit, căci dintre toate cărţile citite, sau dintre cele care ard de nerăbdare să fie citite, cartea ca unică însoţitoare trebuie aleasă cu grija celui care pune în balanţă pustietatea cu universalul.
Dar ce se întîmplă cînd, de exemplu, întrebarea te ia prin surprindere şi te găseşti într-o după-amiază, fără să fi gîndit, aşteptat sau prevăzut posibilitatea, „blocat“ pe o „insulă“? Fie ea şi una metaforică...

Museumsinsel din Berlin

A fost gîndită ca centru cultural. Aşezată între Kupfergraben şi rîul Spree, avînd statut de membru al Patrimoniului Universal UNESCO, Museumsinsel din Berlin găzduieşte azi un grup de cinci muzee.
Ideea de a strînge laolaltă unele dintre cele mai importante muzee din Europa a luat naştere în 1830, cînd, sub regele Frederich Wilhelm al III-lea, a început construcţia Muzeului Regal, cel care astăzi este Altes Museum. Transformarea insulei într-un centru cultural a apărut însă zece ani mai tîrziu, la propunerea arhitectului prusac Friedrich August Stüler, cel care a proiectat Neus Museum, construcţie finalizată în 1859. 17 ani mai tîrziu, în 1876, a fost terminată şi Alte Nationalgalerie, urmînd ca, în 1904, să fie adăugat şi Muzeul Kaiserului Friedrich (cel care a devenit mai apoi Muzeul Bode). Cel de-al cincilea muzeu adăugat proiectului a fost Pergamon, terminat în 1930.
În al Doilea Război Mondial, clădirile au fost bombardate aproape în întregime, iar în timpul Războiului Rece, colecţiile au fost împărţite între Germania de Vest şi cea de Est. Astăzi însă, după reconstrucţii, îndelungate renovări şi modernizări, muzeele sînt din nou deschise. La Alte Nationalgalerie sînt expuse colecţii de sculpturi şi picturi din secolul al XIX-lea, din Germania; la Altes Museum, exponate greceşti şi romane; una dintre cele mai mari colecţii numismatice din lume şi o selecţie de picturi de la Gemaldegalerie sînt expuse la Bode Museum, iar la Neus Museum, printre expoziţiile de artă grecească şi egipteană, este expus şi celebrul bust al reginei Nefertiti.

Pe treptele Altarului

Cînd am ajuns la cel de-al cincilea muzeu de pe Museumsinsel, Pergamon-ul, începuse o ploaie torenţială. Ştiam, din ghiduri, că este cel mai nou muzeu de pe insulă, fiind deschis în 1930 şi că aici sînt expuse colecţii antice greceşti şi babiloniene (printre care şi celebra Poartă Ishtar). Ştiam, bineînţeles, şi de Altarul Pergamon, despre care citisem că a fost ridicat în secolul al II-lea, î.Ch.
Construcţia-monument, cu peste 35 de metri lăţime (dintre care doar treptele ocupă 20 de metri), şi 33 de metri adîncime, a fost descoperită în 1878, de către arheologul german Carl Humann; escavarea a durat aproape zece ani şi, pentru că guvernul turc nu avea posibilitatea de a expune şi de a prezerva în mod optim Altarul, între cele două state s-a încheiat un acord de expropriere, prin care a fost transportat, bucată cu bucată, în Germania.
Dar nici o poză sau informaţie nu avea să mă pregătească, cu adevărat, pentru contactul vizual. Căci după ce treci de securitate şi traversezi o sală-hol, intri într-o etalare palpabilă a istoriei arhitecturale.
Prima trăire este una de imensitate. Totul e alb, imaculat. Din toate părţile simţi respirînd istoria, însă, în cel mai ciudat mod cu putinţă, ca într-un joc optic, vezi, pe treptele Altarului, suprapuse, două lumi: anticii şi modernii.
Printre fantomele în alb ale anticilor veniţi să aducă ofrande zeului olimpian, stau azi moderni în blugi, aşezaţi confortabil, aproape tolăniţi pe treptele generoase (înaintea cărora există chiar o plăcuţă cu avertismentul "atenţie, înălţimea treptelor nu e la standarde europene"). Unii contemplă, alţii vorbesc la telefon, iar alţii, mulţi dintre cei pe care i-am văzut în acea după-amiază ploioasă adăstînd pe treptele Altarului, citesc.
Cîţiva răsfoiau ziare, ca la masa unei mari cafenele, vreo trei, absorbiţi în totalitate, devorau recentul roman al americanului Dan Brown; însă majoritatea, tineri, dar şi mai în floare, "frunzăreau" lecturi pe tabletă.
"Este cel mai grozav loc de citit" - mi-a spus atunci o studentă blondă, făcîndu-mi loc să mă aşez lîngă ea şi arătîndu-mi cu un gest frescele din faţa Altarului. Întrebîndu-mă dacă "mai plouă afară", îşi etalează tableta, spunîndu-mi că n-ar putea trăi fără "biblioteca" ei de buzunar.
Ce ar fi făcut ea azi, pe o ploaie ca asta, dacă n-ar fi avut permis la muzeu şi tableta în buzunar? Îi răspund, zîmbind, de cafenele şi cărţi în forma lor tradiţională. Dar la cafenea e zgomot, un alt fel de zgomot, diferit de zumzetul aproape neutru de muzeu; acolo eşti distras de chelneri şi de cafea, pe cînd aici, în clipele de răgaz de la citit, ochii îţi alunecă pe frescele milenare.
Dacă la cafenea eşti înconjurat de hărmălaia prezentului, ademenitoare către viaţa din afară, aici freamătul discret al trecutului te retrage spre citit, spre istorie - citea, studenta, Regii blestemaţi.
Plec, amuzată de ineditul loc de citit, gîndindu-mă că, dacă Museumsinsel este de fapt o întreagă istorie a umanităţii, atunci şi cartea, pe care o poţi lua cu tine aici, poate fi o tabletă. Adică o bibliotecă întreagă.

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.