Muzica este forma de artă cea mai răspîndită, fiind redată și ascultată în prezent cu preponderență în format digital pe multiple dispozitive, cum ar fi: telefoane mobile, tablete, laptopuri, CD-uri etc. Însă nu a fost tot timpul așa, muzica avînd o istorie care datează din era preistorică. În acest articol, ne vom referi doar la muzica redată în formatele digital și analogic, precum și la anumite diferențe care există între aceste două forme de ascultare.
Discul de vinil cu 33 de rotații pe minut, cel care a devenit formatul de bază al acestui suport, a fost lansat pe 21 iunie 1948 de către Columbia Records. Dacă dorești să cumperi discuri pick-up, ai grijă să analizezi coperta și detaliile vitezei de redare, întrucît acestea sînt foarte importante și pentru setările ce vor trebui făcute aparatului de ascultare, respectiv pick-up-ul.
Înregistrarea muzicii pe discul de vinil
Procesul prin care o melodie este înregistrată pe un disc de vinil reușește să redea un sunet alert, vioi, prin faptul că un semnal analogic sub forma unei unde continue este imprimat fizic pe disc, în canalul aflat la suprafața acestuia. Melodia este apoi redată de acul care citește discul de vinil și astfel oferă un sunet de o înaltă calitate. Există pe piață discuri de vinil ale unor formații consacrate internațional, ale căror melodii vor suna diferit în format digital față de versiunea regăsită pe un vinil.
Înregistrarea muzicii pe un CD
Deși este un format mult mai modern de a înregistra muzica, prin faptul că înregistrarea digitală audio se face printr-un semnal discontinuu a cărui amplitudine este stabilită la o frecvență înaltă, CD-ul îți poate da senzația că o parte dintre acordurile muzicale s-au pierdut, că este prea rece. Muzica este codificată sub formă de date binare și nu poate reda acea atmosferă de studio pe care o regăsești doar pe un disc de vinil.
Muzică în format digital sau analog?
Muzica înregistrată pe discuri de vinil s-a bucurat de o revenire spectaculoasă în rîndul audiofililor, dar muzica în format digital este mult mai accesibilă, așadar, este mult mai ascultată. Nostalgicii, colecționarii de viniluri, cei care au o pasiune pentru obiectele vintage, dar și tinerii curioși să descopere comorile trecutului, fac parte din categoria celor care ascultă muzica și în format analog. Părerile sînt împărțite în ceea ce privește superioritatea unui format sau a altuia, însă diferențele foarte mari dintre acestea, precum și caracteristicile lor unice au atras susținători ai ambelor formate.
Diferențele dintre CD și vinil
Cea mai mare diferență care, de altfel, face ca ascultarea unei melodii să fie diferită, constă în modul în care muzica a fost înregistrată pe fiecare dintre cele două formate. În timp ce discurile vinil conțin mai puține piese, pe un CD se pot găsi cu pînă la 10 mai multe melodii. De asemenea, modul în care este citită muzica pe CD, spre deosebire de vinil, este total diferit. La vinil, muzica înregistrată este citită prin rotirea unui ac pe suprafața acestuia, în timp ce CD-ul este citit de un laser.
Implicit, calitatea sunetului va fi diferită, însă aici se poate menționa și subiectivismul preferințelor fiecărui ascultător. Muzica pe discul de vinil te bucură cu sunetele calde, pe care s-au receptat și note muzicale subtile, în timp ce muzica de pe un CD suferă o comprimare, de aceea unele note se pierd.
Ca orice altă artă, muzica este percepută în mod diferit, iar, în acest domeniu, frumusețea se află în urechile ascultătorului. Discurile de vinil fac parte din istoria muzicii, au acea calitate de a te transpune în vremurile de mult apuse, astfel că tot mai mulți pasionați ai muzicii se îndrepată spre muzica înregistrată pe acest format.
