Nici pînă astăzi nu se ştie dacă Alehin a scris sau nu pentru propaganda nazistă. Că sub semnătura lui au apărut articole în presa pro-nazistă este un fapt recunoscut chiar de el. Ce nu a admis a fost însă că fiecare rînd de acolo i-a aparţinut. Şi mai ales acele fraze care argumentau „superioritatea şahului arian” în faţa celui „evreiesc”. Cercetătorii au spus că ar exista în arhiva Alehin foile originare ale articolelor controversate. A existat şi un anunţ potrivit căruia francezii ar fi deschis arhiva în 2017. Nu am văzut nicio informaţie în acest sens, încă aştept cu curiozitate să aflu ce dezvăluie această desecretizare. Pot însă spune de pe acum că şi în situaţia în care Alehin a scris aşa ceva, a fost vorba doar de afirmaţii de conjunctură, în care el de fapt nu credea. Dacă a fost aşa, ar trebui să îl înţelegem poate mai bine decît francezii, pentru că noi avem experienţa unui regim totalitar, în care pentru a emigra - ceea ce încerca atunci Alehin să facă - sau pentru a-ţi menţine un statut profesional trebuia uneori să intri în vocabularul şi ideatica de lemn a stăpînitorilor. Pentru că, practic, Alehin învăţase şah de la evrei. Steinitz, Tarrasch, Nimzovici, Réti, Zukertort, Tartakower, Lasker, Rubinstein au fost cu toţii evrei. Cum putea el să creadă cu adevărat că partidele acestora erau bune de aruncat la coş?

Ce s-a mai lămurit însă între timp legat de viaţa lui Alehin a fost episodul de la Odessa, cînd glonţul i-a trecut pe la ureche. Alehin ajunsese în oraş în timpul războiului civil dintre bolşevici şi albi, în speranţa că îşi va face din şah un trai mai bun decît la Moscova. În aprilie 1919 însă, oraşul ajunge pe mîna Armatei Roşii, care face sute de arestări pînă să îl preia albii. E reţinut de bolşevici şi Alehin, care e acuzat stereotip de trădare, judecat sumar şi condamnat la moarte. Cu cîteva ore înainte de a fi dus în faţa plutonului de execuţie însă, e recunoscut de un şahist care îi telegrafiază disperat preşedintelui Comisarilor Poporului din Ucraina. Din fericire, acesta auzise de Alehin - era deja, la 26 de ani, cel mai bun şahist din regiunile fostului imperiu ţarist - şi a dispus eliberarea lui.

Povestea scăpării lui Alehin din ghearele „justiţiei” bolşevice a fost relatată de mai mulţi, dar acum dispunem şi de o cercetare arhivistică a ei. Se întîmplă aşa odată cu apariţia interesantului volum Alekhine's Odessa Secrets: Chess, War and Revolution scris de Sergei Tkachenko, un pasionat şahist, istoric, jurnalist şi inginer ucrainean.

Tkachenko nu se opreşte însă la perioada Odessa. Cartea urmăreşte mai departe implicaţiile evenimentelor petrecute aici: exilul ulterior al lui Alehin, căsătoriile eşuate ale acestuia, planurile unui meci cu Botvinnik, moartea suspectă a şahistului la Estoril, Portugalia, în martie 1946. Cu o prefaţă a lui Boris Gelfand, fost şahist ucrainean, dar şi evreu, aflat acum în Israel, cartea are şi zeci de poze de epocă. Ea e, de fapt, un fericit exemplu în care biografia unui campion la şah face o tăietură revelatoare prin cîteva momente de mare încordare ale istoriei.

Diagrama săptămînii

Soluţia diagramei 184 va fi publicată săptămîna viitoare. Soluţia diagramei 183 de data trecută: 1. Cc6+ Ra8 2. Nb7+! Rxb7 3. Cd8+ urmat de 4. Cxe6 şi albul cîştigă dama şi cu o calitate în plus, şi partida.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Foto: Coperta cărţii Alekhine's Odessa Secrets: Chess, War and Revolution (Alehin şi secretele sale din Odessa: Şahul, Războiul şi Revoluţia) de Sergei Tkachenko