La Horezu sînt multe de văzut ( pe lîngă celebra mînăstire…): biserica Olari-Covreşti este un posibil obiectiv. Aceasta a fost  construitǎ în 1826 de Stanciu Covrea. Nu poate fi încadratată într-un stil arhitectural distinct, fiind mai curînd tipică pentru cele săteşti de început de secol XIX.

Biserica se remarcă, însă, prin pictura sa murală, semnată ,,Ilie zugrav ot Teiuş”. Zugravii din Teiuş sînt consideraţi creatori de şcoalǎ: primele trei decenii ale secolului al XIX-lea, reprezintǎ, pentru Ţara Româneascǎ, ,,marea epocǎ” a picturii murale exterioare.  Meşteşugul lor se caracterizeazǎ prin acurateţea execuţiei, o bunǎ cunoaştere a legilor compoziţiei postbizantine, motive decorative vegetale, realismul discret în realizarea portretelor, desacralizarea personajelor. Şi prin teme noi, specifice Olteniei: portrete de filozofi şi sibile, alǎturi de ctitori, preoţi, cǎlugǎri, negustori, ţǎrani şi meşteri, teme din folclor, scene de vînǎtoare. Şi jocul ursului.

În cazul bisericii Covreşti-Olari găsim o asemenea reprezentare în dreptul uşii de acces în pridvorul bisericii. Din relatǎrile preotului paroh, prezenţa ei acolo se explică prin faptul că execuţia sa a fost ,,plǎtitǎ de cǎtre ursari”: aceştia au comandat zugravului ,,Jocul ursului”, cînd, trecînd pe stradǎ, au vǎzut cǎ se lucreazǎ la pictura murală exterioară..

Nu ştim dacă acesta e motivul real pentru care ursarii au fost zugrăviţi pe biserică. Ştim însă că, în momentul de faţă, Jocul ursului e „proaspăt” restaurat - în cadrul proiectului MicroRegiunea Horezu - Revitalizare prin valorificarea patrimoniului istoric iniţiat de Fundaţia Parteneri pentru dezvoltare locală – FPDL, care îşi propune să atragă, astfel, atenţia asupra necesităţii consolidării şi restaurării întregii biserici.