nu am ajuns la capăt nu am ajuns aici nu am ajuns nici la tine
nu mai am pe mînă praful caleştii în curînd vor termina de pus
noua piatră cubică pe google maps vor fi mai mulţi brazi
mai multe drumuri din ce în ce mai multe drumuri
pe iarba aceasta orice pilot ar ateriza mîngîindu-te

totuşi doar în vechi tablouri ascunse parcă în pereţi
te mai pot zări: marginea rochiei tale albastre
ştergînd noroiul ori semnătura

mi-am amanetat bucăţica aceea de aur
pe care o vom uita pe fundul atlanticului
cînd nu vom mai avea cărui înger
să facem semn cu oglinzile

va rămîne acel vis ca o sticlă cu un mesaj
speranţa ultimul tău zîmbet va purta nume de munţi
alpii sau buzele tale vor fi la fel ca-n shingatze
la cinci dimineaţa cînd nu ştii dacă rugăciunile sînt mai reci
sau tu te înalţi prin abur spre sfîrşit

din volumul Poem pentru Ulrike, Editura Zidul de Hârtie, 2012.