„Sfîrşitul” subvenţionat al presei culturale?

Publicat în Dilema Veche nr. 625 din 11-17 februarie 2016
Ce nu fac copiii la şcoală jpeg

Am trecut, de curînd, printr-o comună din Bărăgan şi am văzut un chioşc de ziare. M-am simţit ca şi cum ar fi apărut King Kong în persoană, la mine la Ploieşti, călare pe-un zgîrie-nori. Iar în vitrina chioşcului de ziare era şi-o revistă culturală. Mi s-a părut că visez de-a dreptul.

Cum de-o fi aranjat Providenţa chestia asta tocmai cînd mă pregăteam să scriu despre subvenţionarea presei culturale? N-am de unde şti, dar a picat bine. Căci adevărata problemă a presei culturale – şi a presei, în general – e cum ajunge la cititori. Şi dacă ajunge. În ultimii ani, s-au închis cam jumătate din numărul de chioşcuri de ziare din ţară. În mediul rural, abia dacă mai găseşti cîte unul, prin cîte-o comună mai răsărită. Unele publicaţii – în primul rînd cele culturale – se distribuie acum numai în oraşele reşedinţă de judeţ, deci nici în oraşele mici şi mijlocii numai ajung. Sigur, dacă nu avem pîine, trebuie să mîncăm cozonac: putem face abonamente.

Dar nu-i aşa de uşor cum pare. În România, nu există – ca în Marea Britanie ori în alte ţări – o “cultură a abonării” (ca să mă exprim savant). Oamenii nu prea se abonează pentru că şi-au pierdut încrederea în poştă. Sau poşta pur şi simplu nu poate asigura livrarea peste tot. Un ziar local care mergea foarte bine (din “capitala unui judeţ de munte”, vorba lui Caragiale) şi avea mulţi abonaţi a suferit un şoc serios acum cîtva timp, cînd Poşta Română a redus numărul de poştaşi, astfel încît prin comunele înşirate pe munţi livrările au ajuns să se facă doar o dată pe săptămînă. Or, neavînd niciun sens să primească, o dată pe săptămînă, ziarele “la pachet”, oamenii au renunţat la abonamente. Cu presa culturală e şi mai complicat. O revistă tipărită în cîteva mii de exemplare şi editată de un ONG sau de vreo mică entitate nu are nici măcar forţa de a-i convinge pe distribuitorii de presă s-o preia şi s-o răspîndească pe teritoriul frumoasei noastre patrii.  Pentru difuzorii de presă, e complicat şi ineficient să împartă cîteva exemplare la fiecare chioşc (căci mai multe nu se vînd), să ia retururile înapoi, să facă toate hîrtiile aferente (avize de expediţie, facturi etc.) şi pentru toată treaba asta să se aleagă cu cîţiva lei.

Aşadar, revistele care nu au în spate un trust de presă, care să le livreze distribuitorilor şi altceva – şi majoritatea revistelor culturale nu au – nici măcar nu ajung la public. Sau ajung pe sponci. În aceste condiţii, legea privind subvenţionarea revistelor culturale pare adaptată mai degrabă presei de acum cîteva zeci de ani. E foarte bine că există o asemenea lege, căci presa culturală nu poate fi lăsată doar la mîna pieţei libere. Cu atît mai puţin pe o piaţă ca în România, unde distribuţia de presă e muribundă: nu numai că jumătate dintre chioşcuri au dispărut, dar cele care mai sînt nu trăiesc, de fapt, din vînzarea presei, ci (şi) din altceva – vînd biscuiţi, napolitane, cafea, ţigări etc. Or, legea, aşa cum e construită, subvenţionează producţia: se dau bani pentru acoperirea costurilor de hîrtie, tipar, salarii etc. Cu alte cuvinte, legea contribuie la subzistenţa revistelor culturale, dar nu are în vedere chestiunea esenţială: accesul publicului la aceste reviste. Nu mai vorbesc despre complicaţiile birocratice ale legii şi despre metodologia de aplicare, din cauza cărora este, efectiv, greu spre imposibil ca publicaţiile cu pricina să încaseze banii, după ce i-au avansat. Căci aşa funcţionează lucrurile: revista plăteşte din fondurile proprii ce are de plătit, iar după aceea, cu o tonă de documente justificative, îşi decontează cheltuielile la Ministerul Culturii. O foarte bună analiză a situaţiei a apărut în Observator cultural, sub semnătura lui Carmen Muşat.

Am intrat în toate aceste detalii tehnice pentru că foarte multă lume a reţinut doar ideea generală: avem o lege de subvenţionare a revistelor culturale. Aşa e, avem, dar nu prea ne foloseşte. Pentru că e construită greşit şi neadaptată la condiţia actuală a presei (culturală sau nu). Care, mai devreme sau mai tîrziu, va rămîne doar online, iar varianta tipărită va fi mai degrabă un mic lux pentru foarte puţini. Din păcate.

Articol apărut pe Blogurile Adevărul.

Fotografie de Marius Georgescu

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.