Cum ne promovăm - despre infrastructura sectorului cultural -

Flavius-Alexandru ARDELEAN
Publicat în Dilema Veche nr. 298 din 29 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

România suferă de ani buni de un deficit de imagine în Europa. Probabil că vina este împărţită între participanţii la dialog: vocea politicii externe, care s-a auzit firav în ultimii ani, incapabilă să adopte o poziţie fermă, mass-media din spaţiul european, care uneori cu rea-voinţă sau din lipsă de informare a transformat imaginea României într-un canal de colectare a deşeurilor sociale, dar şi cetăţeanul resemnat, care " se spune " refuză să folosească limba română pe stradă în Vest sau ezită să se declare român. Acest articol nu se vrea a fi o anchetă de urmărire, la modă în anii electorali, ci o analiză a unui fenomen fundamental, dar prea ignorat cînd vine vorba de promovarea imaginii noastre, ca români, în lume: cultura şi rolul acesteia în dezvoltarea şi consolidarea unei ţări. Pornesc în acest articol de la premisa că o politică culturală externă nu poate fi operativă şi susţinută coerent în lipsa unei infrastructuri interne în domeniul cultural. Metoda clasică a izolaţionismului cultural este anacronică în contextul actual al globalizării. Rolul culturii şi al artei este evident în procedeul de afirmare a unei naţiuni pe plan mondial şi european, mai ales una care se află în perpetuă reformă. Trebuie avută în vedere semantica termenului cu care operăm în cazul de faţă " dublul sens al "culturii": modul de viaţă, identitatea unui popor (sensul larg, studiat cu predominanţă pe tărîmul culture studies sau al antropologiei culturale) şi arta. Pentru primul termen există reuşite legislative remarcabile (UNESCO, "Our Creative Diversity", Paris, 2005; Art. 151 din C.E. pentru UE). Unul dintre punctele dificile în problematica responsabilităţii statului este şi această delimitare semantică " primul termen este reglat, dar cum susţinem şi promovăm artele? Reducerea fondurilor este un rezultat al crizei financiare, însă asta intră în contradicţie cu însuşi efectul pe care îl poate avea cultura ca investiţie de stat. România a organizat între 2005 şi 2008 peste 2000 de activităţi culturale în afara ţării. Conform planului Strategic pe 10 ani al MAE (http://www.mae.ro/index.php? unde=doc&id=35097&idlnk=1&cat=3), se va avea în vedere promovarea culturii româneşti, cu toate că printre priorităţile Ministerului pentru anul 2009 nu se numără acest deziderat. A se compara modul de abordare cu cel al Germaniei, care, conform statement-ului oficial de pe site-ul Ministerului de Afaceri Externe al Germaniei, consideră diplomaţia culturală drept una dintre cele trei principii de bază ale politicii externe germane, pe lîngă relaţiile economice şi culturale. Nu mă pricep la economie, însă îmi îngădui să lansez un raţionament: probabil că reducerea fondurilor este un rezultat al crizei financiare, însă asta intră în contradicţie cu însuşi efectul pe care îl poate avea cultura ca investiţie de stat " domeniul artei şi al culturii este unul dinamic şi profitabil, predispus la extindere, creează locuri de muncă, dar reprezintă şi un potenţial creativ pentru economie. Nu este deloc surprinzător că multe companii din Vest lovite de criză au investit mai mult în cultură pentru a cîştiga simpatia clienţilor pierduţi şi pentru a-i sensibiliza. Cultura şi arta acţionează la un nivel profund al fiinţei umane, în chiar esenţa sufletului. După cîte văd, imaginea României a devenit obiect de lucru pentru noul Minister al Turismului, sînt însă curios să aflu în ce măsură participă Ministerul Culturii sau Ministerul Educaţiei la acest proces de (re)branduire a României pe sume imense de bani. Problemele sînt însă acute pe plan intern şi rezultă dintr-o lipsă a personalului specializat în domeniul managementului cultural, a unei societăţi civile puternice şi a activismului cultural. În timpul "Mitingului breslei creative. Soluţii pentru dezvoltarea sectorului cultural independent", întîlnire din data de 21.02.2009 a ministrului Th. Paleologu cu sectorul cultural independent, eveniment organizat de The Ark la Bucureşti (http://www.cultura.ro/ News.aspx?ID=1356), s-au menţionat următoarele probleme structurale ale sectorului cultural: 1. lipsa de comunicare cu MCCPN, birocraţia excesivă şi lipsa transparenţei (30,76%); 2. accesul greoi la finanţare (17,43%); 3. dezvoltarea resurselor umane, crearea unei clase de manageri culturali profesionişti (12,82%). Ultimul punct este cu adevărat important, pentru că munca în domeniul cultural este puternic interdisciplinară şi necesită cunoştinţe temeinice pentru a stăpîni procesele şi mecanismele actului cultural. Există puţini specialişti în acest domeniu, iar cei dornici de a se specializa sînt ori nevoiţi să se perfecţioneze în străinătate, ori prin intermediul puţinelor programe autohtone, prea puţin recunoscute pe plan internaţional, de educare în această disciplină. Celor plecaţi le rămîne însă la întoarcerea în ţară să profeseze cu o titulatură care nu se regăseşte în nomenclatorul de meserii: managerul cultural. Cred că o soluţie ar fi implemetarea de programe de M.A., de ce nu şi de B.A., în cît mai multe facultăţi. Oraşe precum Cluj-Napoca (cu cele în jur de 20 de facultăţi cu secţii în limba germană) sau Timişoara pot beneficia de resursele multiculturalismului deja existent. De ce tot ofer ca exemplu Germania? Pentru că în Germania acest proces de implementare s-a pornit în urmă cu 20 de ani (1989 Hamburg, 1990 Ludwigsburg şi Hagen) şi s-a dezvoltat puternic într-o disciplină pluralistă şi orientată spre domeniul practic, astfel încît putem considera evoluţia germană a managementului cultural o poveste de succes. Aceasta s-a realizat pe fundalul conştientizării forţei capitalului cultural pentru evoluţia societăţii şi a economiei. De ce nu ar funcţiona şi la noi? Delia Mucică aminteşte că un guvern ar trebui să implice arta şi cultura în politica externă. România, o ţară a eternei dezvoltări şi reforme (fără profunde schimbări însă), nu îşi mai permite să ofere forme fără fond şi nu are voie să se dezvolte fără a ţine cont de tradiţia culturală, dar şi de fenomenele culturale actuale. Termenul de cultură ca izvor al evoluţiei şi al creativităţii este minunat prezentat în raportul UNESCO din Paris, 2005 " "Our Creative Diversity". Managerul cultural este nu numai un promotor, ci şi un arhitect de punţi şi un integrator (Hermann Rauhe, "Kulturmanagement als Management für Kunst und Kultur", în: Hermann Rauhe/Christine Demmer (coord.), Kulturmanagement. Theorie und Praxis einer professionellen Kunst, Berlin, 1994, p. 7). Subliniez însă cu tărie că fiecare dintre noi poate fi un ambasador cultural al României în afara ţării, prin susţinerea valorilor culturale româneşti în afara graniţelor, şi un manager cultural în interiorul ei, prin sprijinirea artiştilor locali de valoare. Pledez în acelaşi timp pentru constituirea unei comunităţi de profesionişti în domeniul cultural, specialişti cu o profundă înţelegere nu numai faţă de cultura aşa-zis înaltă, ci şi faţă de cultura underground, a artei de stradă, sub toate formele ei. O clasă de profesionişti cu instrumentele necesare înţelegerii proceselor socio-economice şi cultural-politice actuale. Consider că aşa am putea oferi culoare nu numai unei societăţi civile prea puţin prezente, ci am deschide calea către un acces mai uşor la artă şi cultură, prin ONG-uri de gen, centre culturale etc. Dorinţa însuşirii unui rol european pe care să îl merităm, potenţialul nostru cultural imens şi toţi acei artişti tineri care simt nevoia unor platforme de exprimare " toate acestea au nevoie de o voce puternică cu un discurs cultural pertinent şi cu o conduită activă, care să ne aşeze valorile adevărate într-un dialog productiv cu celelalte culturi ale lumii. Flavius-Alexandru Ardelean (flaviusardelean.wordpress. com) este masterand cu o bursă DAAD la Institutul de Management Cultural din cadrul Facultăţii de Pedagogie din Ludwigsburg, Germania.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.