In memoriam

Speranţa RĂDULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
In memoriam  jpeg

- Clemansa Liliana FIRCA, muzicolog (1934-2012) -

S-a stins în Ajunul Crăciunului, dar s-a oprit din lucru cu doar o lună înainte. Atunci, în preziua internării în spital, şi-a depus semnătura pe ultimul articol, cel care prefaţa publicarea unor piese muzicale inedite pe care ea însăşi le descoperise şi le îngrijise pentru tipar: Trei piese camerale enesciene din prima decadă a secolului XX. În ultimii cinci ani de viaţă, Clemansa Liliana Firca se devotase exclusiv unei activităţi cronofage şi tîrziu roditoare: identificarea şi catalogarea manuscriselor lui George Enescu din arhivele Muzeului Naţional care poartă numele compozitorului.

Nimeni altcineva n-ar fi putut duce la bun sfîrşit această operaţie începută cîndva de George Draga şi rămasă în suspensie după moartea sa, pentru că nimeni nu avea expertiza, minţiozitatea, elanul şi devotamentul ei pentru cauză. Şi poate înainte de toate, răbdarea: manuscrisele în chestiune, pline de tăieturi, însemnări cvasi-ininteligibile, inserturi şi corecţii suprapuse, sînt un mic coşmar pentru cei care le consultă. Clemansa Liliana Firca le citea însă ceva mai uşor, pentru că se familiarizase încă din tinereţe cu scrisul şi cu gîndirea muzicală ale lui Enescu. Dar după săptămîni sau chiar luni de scormoneală prin hîrtii prăfuite, tot ce putea să spere era să denişeze o schiţă încă ignorată, un motiv transfigurat, o conexiune neaşteptată între două lucrări sau o filiaţie care să-i sugereze criteriul optim de ordonare a preţiosului material.

Nu se mulţumea însă să sorteze şi să arhiveze. Pe traseul linear al muncii, ea desena din cînd în cînd cîte o „buclă“ amplă, în care aborda aspecte semnificative legate de o lucrare sau alta, de un grup de lucrări sau altul. Aşa a făcut, de pildă, atunci cînd, într-o piesă enesciană cunoscută, a dat peste o linie melodică care ar fi putut proveni din colecţiile de muzică transilvăneană ale lui Béla Bartók: a reperat notaţia-sursă într-unul din volumele „româneşti“ ale savantului maghiar (Volksmusik der Rumänen von Maramureş); a desprins, din noianul de hîrtii din arhivă, primul crochiu în care Enescu o consemnase; s-a întors la piesa de pornire; după care, punînd în paralel datele biografice ale celor doi muzicieni şi numeroase alte informaţii colaterale, a emis o ipoteză referitoare la momentul, împrejurarea şi motivul pentru care s-a produs împrumutul.

Pentru Clemansa Liliana Firca parcurgerea fondului arhivistic al muzeului era îmbogăţitoare pentru că îi permitea să urmărească gestaţia şi devenirea unora din ideile componistice recurente din opera autorului. (Avatarurile leitmotivelor enesciene au constituit de altfel şi obiectul unora din numeroasele studii pe care le-a publicat de-a lungul vremii.) Dar manuscrisele lui Enescu nu constituiau singura sa preocupare. S-a aplecat de asemeni, cu atenţia cercetătorului serios şi experimentat, asupra tuturor muzicilor academice româneşti din primele decenii ale veacului trecut.

A construit în jurul lor o constelaţie de conexiuni: cu creaţia franceză şi germană a timpului; cu muzica lui Enescu; cu avangarda artistică europeană; cu întreaga şcoală naţională de compoziţie, care făcea pe atunci efortul de a-şi elabora o identitate proprie extrasă din folclor şi de a dobîndi o relevanţă „universală“ (ceea ce pe atunci însemna, de fapt, „europeană“)… Ocazional, şi-a transpus rezultatele investigaţiilor în forme iconice: în intervalul 1978-2010, ea a realizat sau a participat la realizarea a numeroase expoziţii, majoritatea patronate de Muzeul Naţional „George Enescu“. Una din ele – cea din casa memorială de la Tescani – este şi azi în picioare.

În viaţa personală, Clemansa Liliana Firca era modestă, ponderată şi distinsă – ca în timpurile în care distincţia era încă o calitate apreciată. Dar cînd o contrariau ideile unui interlocutor superficial, devenea severă şi neechivocă, deşi rămînea mereu politicoasă. Nimic nu-i era mai străin decît graţia prefăcută a relaţiilor de convenienţă. Uneori era absentă, absorbită de propriile idei, dar nu poza nicidecum în savant excentric. N-a rîvnit la vizibilitate socială. De fapt, în vremea comunismului nici nu i-ar fi fost îngăduit să rîvnească, pentru că tatăl său fusese cîndva un om de seamă iar sora sa se căsătorise de partea „greşită“ a frontierei. Dar mai tîrziu a ocolit-o, menajîndu-şi astfel timpul de lucru pentru marile proiecte. Nu s-a irosit nici în scrieri circumstanţiale. Drept urmare, numele Clemansei Liliana Firca a figurat rareori în reviste sau în acele conversaţii mondene în care se face şi se reface continuu ierarhia neoficială a intelectualilor de elită ai ţării; el era însă rostit cu respect de adevăraţii experţi în muzică academică românească şi în creaţia lui George Enescu.

Calităţile profesionale ale Clemansei Liliana Firca erau seriozitatea, probitatea, rigoarea, erudiţia, acribia, inteligenţa reflecţiei, perfecţionismul. Nu ezita să revină, cu înţelepciunea maturităţii, asupra unor lucrări de tinereţe în care găsea întotdeauna ceva de adăugat, de explicat, de îndreptat, de rafinat. Era în căutarea absurdă şi sublimă a desăvîrşirii. A refăcut astfel, după treizeci de ani, traseul muzicii savante româneşti din prima jumătate a secolului al XX-lea; şi a regîndit dintr-un unghi proaspăt, după cincisprezece ani, catalogul tematic al operelor enesciene, din care a apucat să publice doar volumul I, cel consacrat muzicii de cameră.

Scria elegant, colorat în limitele bunului-gust, cu fraze deseori învolburate, dar bine stăpînite şi perfect inteligibile. De fapt, scria mult mai bine şi mai adecvat decît majoritatea colegilor de breaslă – care vor fi probabil iritaţi de această din urmă observaţie. Fiecare din propoziţiile sale avea rost, greutate şi mai ales acoperire în fapte şi documente, şi aceasta într-o lume în care propoziţiile sînt prea ades înlănţuiri de clişee invalide, trîntite cu furca.

Pentru că am admirat-o, am iubit-o şi – cel puţin aşa sper – am înţeles-o, îndrăznesc să presupun că şi-ar fi dorit ca în acest In memoriam să figureze o listă a lucrărilor sale de mari proporţii. Nu o fişă bibliografică completă – care nu şi-ar avea aici locul, pentru că puţini dintre cititorii revistei sînt muzicieni –, ci o enumerare a titlurilor. Să se afle că volumele acoperite de aceste titluri sînt solide şi vrednice de atenţie şi încredere; şi să ştie că ele îşi vor păstra însemnătatea atîta vreme cît vor mai exista oameni pentru care muzica românească, şi îndeosebi muzica lui George Enescu, contează.

Ori de cîte ori voi reciti volumele, mă voi regăsi în gînd cu buna şi vechea mea prietenă Clemansa Liliana Firca, requiescat in pacem.

Cărţi de autor

● Direcţii în muzica românească. 1900-1930 (Bucureşti, 1974)

● Catalogul tematic al creaţiei lui George Enescu. 1886-1900 (Bucureşti, 1985)

● Modernitate şi avangardă în muzica ante- şi interbelică a secolului XX. 1900-1940 (Bucureşti, 2002)

● Enescu. Relevanţa „secundarului“ (Bucureşti, 2005)

● Noul catalog tematic al creaţiei lui George Enescu (volumul I, Muzica de cameră; Bucureşti, 2010).
Cărţi semnate în calitate de coautor

● George Enescu. Monografie (2 volume; Bucureşti, 1972)

● Bucharest in the 1920s-1940s: Between Avant-garde and Modernism (Bucureşti, 1994)

Speranţa Rădulescu este etnomuzicolog.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.