Jean Delumeau despre paradis - de la recuperare la instaurare

Publicat în Dilema Veche nr. 412 din 5-11 ianuarie 2011
Jean Delumeau despre paradis   de la recuperare la instaurare jpeg

Vizita profesorului Jean Delumeau la Bucureşti a fost, negreşit, unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului care s-a încheiat. Cititorii de limba română s-au bucurat de prezenţa autorului ale cărui cărţi au fost traduse probabil cel mai mult în această limbă. În contextul acordării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti, la propunerea Facultăţii de Istorie, profesorul Delumeau a susţinut două conferinţe. Ultima dintre cele două s-a desfăşurat la Colegiul Noua Europă şi a dezvoltat tema „Căutarea paradisului“. Subiectul paradisului este al treilea şi totodată cel care încheie marele proiect istoriografic care a început cu Frica în Occident, continuînd cu Sentimentul de securitate în Occident. Structura prelegerii, cum s-a putut observa, a ţinut cont de cărţile care au jalonat dezvoltarea acestui ultim subiect: Grădina desfătărilor, O mie de ani de fericire şi Ce rămîne din paradis?

Deşi tema paradisului a fost investigată în perioada cuprinsă între secolele XIV şi XVIII, în mod natural profesorul Delumeau a făcut o referire şi la începutul secolului al XIX-lea. Ca istoric al imaginarului, atenţia profesorului s-a îndreptat către felul în care importante teme teologice (bunăoară paradisul) s-au regăsit în modul creştinilor de a le înţelege. Concluzia investigaţiei este aceea că, în cele mai multe situaţii, „paradisul etern a fost evocat ca o grădină“, iar exemplul grăitor adus în sprijinul acestei afirmaţii a fost pictura lui Ian şi Hubert van Eyck din interiorul Bisericii Saint-Bavon (Ghent), datată 1432. Aceasta a reprezentat o monumentală sinteză a Paradisului în cele două ipostaze: Edenul sau grădina terestră şi paradisul celest. Dar discuţia se poartă în veacul al XV-lea care, din punct de vedere filozofic şi teologic, înseamnă un Ev Mediu tîrziu. Este încă perioada în care oamenii îşi pot reprezenta în felurite chipuri ceea ce a vrut să spună Scriptura în primele capitole ale Facerii. Uneori aceştia şi-au reprezentat atît de multe, încît Conciliul de la Trento, aşa cum a spus profesorul, a interzis pătrunderea în prea multe detalii cu privire la Paradis. Unde vreau să ajung este remarca profesorului Delumeau potrivit căreia sub impulsul milenarismului şi al ştiinţei, la începutul secolului al XIX-lea, unii autori francezi au căutat în socialism realizarea Paradisului pierdut (exemplul dat este cel al lui Pierre Leroux). Sînt de acord că milenarismul a întreţinut atmosfera de speranţă şi adaug că ştiinţa a inspirat optimismul, iar acest lucru nu de atunci, ci încă de la John Locke (adică în urmă cu un pic peste un veac). Unde nu sînt de acord este afirmaţia că socialiştii (numiţi mai tîrziu utopici de Marx) au imaginat revenirea la paradisul pierdut aici pe pămînt. Îmi argumentez dezacordul dintr-o perspectivă care îmbină detaliul factual cu amănuntul teologic. În primul rînd, proiectul socialiştilor utopici nu a însemnat recuperare, ci instaurare. Aşa cum însuşi profesorul a remarcat, tema recuperării este, în general, specifică teologiei de factură protestantă (exemplul palpabil şi cel mai aproape de noi este lucrarea lui Nichifor Crainic – Nostalgia paradisului, care, deşi ortodoxă în abordare, comportă o structură protestantă, firească în contextul influenţelor din acei ani care nu l-au lăsat neatins, de pildă, nici pe teologul Dumitru Stăniloaie). Iar fericirea ca situaţie arhetipală este prisositor de vagă pentru a îngădui situarea în acelaşi plan a căutării recuperatoare cu instaurarea. Diferenţa majoră care descalifică orice asemănare vine din importanta componentă de materialitate pe care proiectul socialiştilor francezi a avut-o. Cu alte cuvinte, dacă fericirea ca finalitate uneşte cele două situaţii, recuperarea în situaţia protestanţilor vine şi se face în interior, în timp ce instaurarea pe care au dorit-o socialiştii a fost exclusiv în ordinea materială. 

În al doilea rînd, proiectul socialiştilor utopici diferă categoric de milenarism, întrucît acel paradis terestru pe care l-au imaginat s-a desfăşurat într-o paradigmă hristologică (chiar dacă, pe bună dreptate, se poate contraargumenta că milenarismul însuşi capătă sens în perspectivă hristologică). Sub impulsul primit de la H. S. Reimarus la mijlocul secolului al XVIII-lea, perioada aceasta se caracterizează printr-o culminare a căutării lui Iisus al istoriei. Folosindu-se exclusiv de metoda liberală a investigaţiei istorico-critice, autorii de început de secol XIX ajung la un tip de hristologie care se aseamănă celei mai importante erezii din istoria Bisericii (arianismul), ba chiar în anumite privinţe o depăşesc, căci pentru unii Iisus a fost doar om (nu şi Hristos) care a învăţat o morală superioară. Pentru alţii, Iisus (ca om şi Dumnezeu) a lăsat posibilitatea Împărăţiei divine pe pămînt, urmînd ca socialiştii să transforme ceea ce e în potenţă (posibilitate) în act (realizare). Din punctul de vedere al teologiei ecleziale, această abordare suprima tensiunea eshatologică între „deja“ şi „nu încă“. Cu alte cuvinte, Hristos la Întrupare a lăsat seminţele Împărăţiei, dar aceasta nu se va realiza decît de El (şi nu de oameni) doar la a doua Venire. Acestei categorii, desigur cu unele nuanţe, îi aparţine Pierre Leroux. Ceea ce trebuie reţinut de aici este că acest context hristologic face imposibilă orice echivalare între Eden şi Împărăţie. Or, ascultînd conferinţa dlui Delumeau, cel puţin în ceea ce priveşte referinţele la proiectul socialiştilor, am simţit nevoia (rămasă neîmplinită) acestei importante deosebiri între Eden (despre care vorbeşte Facerea) şi Împărăţia Veşnică (intuită de „Apocalipsa lui Ioan“). Nu întîmplător, Biblia începe cu Edenul şi sfîrşeşte cu Împărăţia, şi nu oricum, ci privind doar spre viitor. Acest lucru vrea să însemne nu doar că cele două nu trebuie confundate, ci, mai mult, că prima este defiinţată în sensul împlinirii de către a doua. Astfel că Paradisul nu mai trebuie căutat la Eden (o întoarcere), ci în Împărăţie (o înaintare în sens eshatologic). Şi pentru că unii socialişti au fost, pentru un timp, creştini sinceri în dogmă (cum ar fi Lamennais), devenea improbabil ca aceştia să caute realizarea paradisului prin revenire la Eden, şi nu îndreptare către Împărăţie. Este adevărat că o sursă a ambiguităţii de care aceşti autori de factură socialistă s-au folosit vine de la versetul „Şi nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. Căci, iată, împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru“ (Lc 17, 21). Originalul grecesc pentru „înlăuntrul“ poate fi tradus şi prin „între voi“, dar şi „în voi“, ceea ce, cum poate fi bănuit, nu conduce chiar către aceeaşi concluzie, chiar dacă într-o hermeneutică precaută în mod paradoxal fiecare dintre acestea devine substanţial adevărată. Fără a evoca acest verset, profesorul Delumeau a vorbit corect despre condiţia paradoxală a Paradisului ca „grădină exterioară“ şi „grădină interioară“. 

Închei această argumentaţie aducînd un al treilea motiv al dezacordului. Dat fiind suportul acestora, reprezentările paradisului în Evului Mediu nu pot fi confundate cu cele din modernitatea secolului al XIX-lea, chiar dacă e vorba despre aceeaşi temă. Primele au fost orientate către o mai mare concreteţe. Pictura, sculptura au făcut mult mai probabilă încercarea de a ilustra Edenul, chiar dacă textul cărţii Facerii este adumbrit de nenumărate contradicţii; or, acest lucru nu face altceva decît să spună că e vorba despre o geografie simbolică care nu trebuie luată cu nici un chip în sens literal. A doua categorie de reprezentări, folosind scrisul, s-a aplecat către conţinutul mai puţin concret, din punct de vedere senzorial, al Împărăţiei lui Dumnezeu. 

Nicolae Drăguşin
este doctorand în filozofie şi preparator la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea „Dimitrie Cantemir“ din Bucureşti.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.