Neagu Djuvara sau sfîrşitul paşoptismului

Publicat în Dilema Veche nr. 728 din 1-7 februarie 2018
Neagu Djuvara sau sfîrşitul paşoptismului jpeg

Mai de fiecare dată în anii de după 1989, la moartea unui purtător al unui nume istoric în deplină senectute s-a pronunțat formula „ultimul boier“. Ea exprimă în primul rînd un protest față de degradarea semantică a cuvîntului de către propaganda marxistă și o reverență față de România boierilor pe care a distrus o la propriu România comuniștilor. Dincolo însă de boieria pe care Nea­gu Djuvara a purtat-o cu demnitate și eleganță și pe care a încercat s-o transmită genealogic descendenților săi și moral admiratorilor săi, intră în discuție concepția despre societate și națiune care a stat la baza României moderne: pașoptismul. Nu este vorba doar de o generație biologică, ci de reprezentarea politică și culturală a României în secolul său auroral, 1848-1948. Instaurarea comunismului a pus capăt brutal acelei Românii, iar toată zbaterea postcomunismului se petrece în jurul întrebării dacă și cum se poate reface legătura cu acea Românie. Neagu Djuvara ilustrează nu numai prin destin și implicare politică acea Românie, ci și prin faptul că a reflectat ca nimeni altul în scrisul său istoric ethos-ul acelei Românii. Schițînd portretul ideatic al pașoptismului, opera lui de istoric capătă deodată un sens mult mai puternic.

Prima și cea mai importantă trăsătură a pașoptismului este adeziunea deplină și fără rezerve la civilizația Occidentului. Aici, pentru „civilizația Occidentului“ trebuie să preluăm definiția lui Neagu Djuvara din cartea sa Civilizații și tipare istorice: un ansamblu de valori, norme, instituții și practici sociale promovate de un grup social central. În acest sens, voința generației pașoptiste a fost să se integreze acelui grup social central, purtător al civilizației occidentale. În această viziune era inclusă și o adeziune filozofico-spirituală. Or, Occidentul propunea în secolul al XIX-lea două opțiuni filozofico-spirituale: una care ținea încă de religia tradițională a Occidentului, creștinismul, în cele două variante, catolică și protestantă, dintre care cea catolică s-a arătat mai activă prin preponderența politică a statelor catolice; a doua care ținea de concurența filozofico-spirituală față de romano-catolicism începînd din secolul al XVIII-lea, libera cugetare și forma ei organizată în francmasonerie. Pașoptismul s-a arătat dispus să adopte ambele forme filozofico-spirituale ale Occidentului, cu o ușoară preferință dată francmasoneriei în prima generație, iar apoi cu o voluntară supunere a religiei tradiționale a românilor unor forme de organizare inspirate deopotrivă din catolicism și protestantism. În sensul acesta, reformele în materie de religie ale lui Cuza, prin care mitropoliilor ortodoxe ale Țării Românești și Moldovei li s-a redus drastic rolul social și civilizațional, constînd într-o surprinzătoare laicizare a societății (starea civilă publică, separarea învățămîntului de Biserică, exproprierea averilor bisericești, cu consecința închiderii unui mare număr de mînăstiri), au deschis calea unei religii politice a națiunii, în care cetățenia se exprima prin calificarea juridică de român (indiferent de etnie sau religie), cu un codicil spiritual denumit „Biserici românești, cea creștină ortodoxă și cea greco-catolică“, în articolul 22 al Constituției din 1923. Nostalgia unității cu Occidentul s-a exprimat și în secolul XX, pe de o parte printr-o exaltare culturală a Bizanțului, despărțit de continuarea sa post-bizantină, care a făcut din „ritul bizantin“, aprobat de Roma, formula de compromis pe care personalități precum Vladimir Ghika au socotit-o ideală, pe de altă parte prin presiuni asupra Bisericii ortodoxe de adaptare la modele protestante de organizare eclezială, cum au fost autonomia și autocefalia canonică și trecerea la calendarul gregorian. Cînd în scrisul său de filozof al istoriei Neagu Djuvara apăsa mai tare pe pedala catolicismului inițial al principilor descălecători ai Țărilor Române, chiar cu o umbră de regret că nu a prevalat acesta, el exprima ethos-ul pașoptist, această contopire cît mai deplină cu civilizația Occidentului. Capitolul despre Biserică în volumul Între Orient și Occident evocă tensiunea dintre religiile Orientului și ale Occidentului, notînd în treacăt acceptarea schimbării de paradigmă religioasă.

A doua trăsătură constitutivă este concentrarea voinței naționale într-un grup restrîns de personalități iluminate, capabile să determine interesul națiunii, pe scurt să știe ce e mai bine pentru popor. Este, în esență, acțiunea de la 1857-59, de la 1866, și tot sistemul politic din vremea lui Carol I, în care cel însărcinat de rege cu formarea guvernului organiza și cîștiga alegerile. În concepția istorică a lui Neagu Djuvara avem teoria genealogico-istorică a „marilor boieri“, adică concentrarea puterii într-un număr mic de mari familii boierești, care integrează selectiv familii alogene (dintre care mai cunoscute sînt cele de proveniență grecească, Cantacuzino, Ghika etc.). Națiunea, sau pentru Neagu Djuvara „civilizația“, este o valoare supremă, căreia individul i se subordonează. Corolar al acestei trăsături sînt cavalerismul și spiritul marțial. Conducătorii națiunii sînt ființe care luptă pentru patrie și, la nevoie, se sacrifică pentru aceasta.

A treia trăsătură, propriu-zis liberală, este definiția politică și nu etnică a națiunii. Români sînt cei care vor să fie români, indiferent de etnie și religie. Această viziune inițială a pașoptismului a lăsat loc unui număr impresionant de alogeni în primele rînduri ale conducătorilor țării, începînd chiar cu regele, dar s-a atenuat prin hibridizarea modelului francez cu principiul naționalităților promovat de Woodrow Wilson. Teoria „cumană“ a lui Neagu Djuvara, că la originea statelor medievale s-ar putea afla un grup de cumani, este expresia directă a acestei inspirații liberale și aristocratice a pașoptismului. Nevoia de a exprima diferența dintre clasa conducătorilor, în Evul Mediu boierii, și restul poporului poate îmbrăca și aspecte etnice. România însă era în viziunea pașoptiștilor un proiect politic. Retorica „românizării“ României din interbelic s-a accentuat de facto în anii comunismului și pînă astăzi. Schimbarea constă în faptul că pătura orășenească, cosmopolită și integrată civilizației occidentale, a fost eliminată fizic din România prin persecuție politică și economică. Neagu Djuvara notează această schimbare prin observația că peisajul antropologic al României nu mai este același.

Ultima trăsătură a pașoptismului con­stă în ridicarea modelului francez la rang de paradigmă a Occidentului. Această francofilie românească a întărit celelalte trăsături pînă în pragul celui de-al Doilea Război Mondial, cînd ideea europeană s-a prăbușit. Aici intervine poate cea mai interesantă intuiție istorică a lui Neagu Dju­vara în spiritul pașoptismului: întreg secolul XX este traversat de un lung război (77 de ani, de la primul la căderea Uniunii Sovietice, cînd se in­sta­lează hegemonia americană) care pune în discuție sau chiar apropie de sfîrșit civilizația europeană. Europa națiunilor a fost desființată de com­pe­tiția SUA cu Uniunea Sovietică ce se termină cu „hegemonia americană“. Paradigma acestei prăbușiri este chiar Franța, antiamericană și infiltrată de o imigrație extraeuropeană masivă care nu vrea să se integreze în civilizația Occidentului. Națiunile etno-politice ale secolului al XIX-lea sînt pe moarte. Pesimismul politic al lui Neagu Djuvara nu este numai rod al unei teorii filozofico-istorice, pe care ar vrea s-o vadă confirmată, cît mai ales al unei viziuni naționale, pașoptismul, care nu mai are public. Națiunea pașoptistă este ruptă în bucăți de forțe opuse și radicalizate pînă la isterie, pe de o parte globalizarea economică, urmată de cea socială și culturală, dublată de mișcări de populație fără precedent, pe de altă parte de reacția naționalist-etnicistă, șovină și închistată.

Militantismul politic al lui Neagu Djuvara la începutul anilor ’90 în singurul partid anticomunist, care însă nu se revendica de la trecut, exprima tocmai conștiința sa că e nevoie de o reîntemeiere, de un nou pașoptism. De altfel, în interviul acordat Eugeniei Vodă la emisiunea Profesioniștii, își exprima deschis opțiunea pentru pașoptism, dacă ar fi fost să-și aleagă altă epocă istorică decît cea în care a trăit. Scrisul istoric al lui Neagu Djuvara este marcat de tensiunea acțiunii politice, dorință parțial realizată, și de trăirea interioară a unui ideal comunitar. De altfel, opțiunea sa pentru filozofia speculativă a istoriei rezultă din această aspirație comunitară. Subiectivismul istoriografic, inevitabil atîta timp cît istoria va fi scrisă de oameni, mărturisit și asumat ca în cazul lui Neagu Djuvara, este o cale către o artă narativă superioară. În peisajul unei istoriografii dominate, explicit sau implicit, de evoluționism sau marxism, presărată cu teorii psihotice ale conspirației, scrisul istoric al lui Neagu Djuvara comportă insolitul și bogăția unei viziuni aristocratice asupra istoriei. Prin cariera din ultimul său sfert de veac, Neagu Djuvara a dat glas cîntecului de lebădă al României pașoptiste. 

Petre Guran este dr. în istorie bizantină al École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est European al Academiei Române.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.