Pelerini la poarta raiului: regina Ana şi Paul Gherasim

Publicat în Dilema Veche nr. 651 din 11-17 august 2016
Pelerini la poarta raiului: regina Ana şi Paul Gherasim jpeg

Regina Ana și Paul Gherasim au pornit în călătoria spre ziua neînserată la începutul postului Adormirii Maicii Domnului, chiar înainte de sărbătoarea Schimbării la Față. Această coincidență temporală deschide însă spre o judecată mai adîncă a asemănărilor dintre cei doi și a semnificației momentului pentru conștiința națională românescă. Plecarea lor din această lume la vîrste înaintate, după o îndelungată căutare a rosturilor ultime, atît ale persoanei, cît și ale comunității, impune opiniei publice un moment de reflecție și un efort de înțelegere.

Amîndoi s-au aflat în poziția de a afirma un rol social cu valoare de manifest întrucît părea cu totul opus opiniei dominante și marcat anacronic. Regina Ana, în pofida circumstanțelor politice care au făcut ca ea să se căsătorească cu regele Mihai abia în exil, fără a exista deci o validare instituțională a statutului ei monarhic, ba chiar dimpotrivă, confruntată cu o contestare puternică și propriu-zis amenințătoare din partea puterii instalate în țară, a acceptat să joace împreună cu Majestatea Sa regele rolul de monarhi ai acelui regat nefericit căzut pradă unui regim al fărădelegii violente. Răbdarea față de constrîngerile politice și strîmtorările economice ale unor exilați, care au asumat să-și joace rolul pînă la capăt, și încrederea în semnificația profundă a acestui rol în pofida contestațiilor, a derîderilor, chiar a batjocurii, au valoarea unui act de credință. Mai mult decît în actul de credință al misticului pare să li se aplice credo quia absurdum. Conștiința că dincolo de orice aparențe există un regat al României, ascuns printre oameni și în adîncul insondabil al conștiinței lor, că această rămășiță de speranță și lealitate merită orice sacrificiu, o ridică pe regina Ana alături de regele Mihai la statura de simbol național.

În aceeași logică a contradicției între aparență și esență, dintre dinamica socială și o valoare perenă, Paul Gherasim a militat pentru exaltarea unui univers spiritual, cel al țăranului român, combătut și anihilat întîi de regimul comunist printr-o persecuție nemiloasă, apoi de o mutație profundă în societate care a dus la degradarea imaginară a stării sociale a țărănimii. Deși părăsise satul la începutul adolescenței pentru a continua cu studii liceale și apoi universitare, pe care le-a absolvit cu excelență, iar apoi și-a petrecut întreaga viață într-un mediu urban și profesional, care nega și combătea ideologic universul țărănesc, s-a simțit legat de-a lungul întregii sale vieți să afirme demnitatea intelectuală a acelei ipostaze a umanului pe care o reprezintă țăranul. Paul Gherasim a fost el însuși cel mai reușit Muzeu al Țăranului Român. De-a lungul vieții însă, a fost ridiculizat pentru obstinația de a juca acest rol. Strategia pe care a ales-o pentru a-și îndeplini misiunea oarecum secretă a produs cea mai interesantă și profundă mișcare artistică din a doua jumătate a secolului XX, grupul artistic Prolog, pornit în căutarea, întîi la nivelul picturii de șevalet, apoi și prin alte tehnici, a acelei expresii estetice care să exprime, cu intrumentele conceptuale ale modernismului, universul intelectual al civilizației tradiționale românești. Combinația dintre Prolog și muzica psaltică, apoi îngemănarea cu colecția și concepția despre arta aulică românească propusă de Dan Nasta (expoziția „Sinteza românească“ expusă la Potlogi și la Mogoșoaia), a atins subțirimi de viziune artistică care aparțin cu exclusivitate acestor meleaguri. Dacă e să căutăm undeva matricea frumosului românesc, aici o vom găsi.

Cu toate acestea, regina Ana și Paul Gherasim sînt învinșii istoriei. Monarhia nu a fost restaurată, civilizația țărănească a dispărut. Ieșirea lor din scena publică este citită și în cheia unui final de ciclu. Se trage cortina peste lumea de basm cu regi și regine, cu „oameni de treabă“, țărani la coarnele unui plug simbolic, așa cum îi vede Paul Gherasim în ultimul său volum de experiență vizuală, intitulat Om de treabă, țăranul. Și totuși, emoția publică pe care o provoacă aceste plecări îi învestește pe cei doi cu valoare de simboluri ale unei identități spirituale și naționale care permit o proiectare comunitară în viitor.

Țăranul lui Paul Gherasim, interpretat atît în pictură, cît și în manualele de cultură vizuală produse în ultimul său an de viață, nu este un agricultor, cu acea conotație peiorativă pe care o observăm azi în limbă, ci, etimologic, în primul rînd un membru fondator al Țării. Provenind de la latinescul terranus, locuitor al acelor terrae, țări, pe care le găsim în Evul Mediu ca unități politice incipiente, țăranul român este veghetorul unei civilizații originale, formată din straturi preistorice cu uimitoare înzestrare estetică și un creștinism foarte vechi, constitutiv al neamului, dar a cărei expresie ultimă este statul național modern România. De aceea, nu natura este în prim plan în valorificarea simbolică a țăranului, ci comunitatea și concepția spirituală și socială care stă la baza acesteia. Privind astfel, înțelegem cum de un rafinat citadin, format după tipologia omului universal al Renașterii, cu interese estetice și de erudiție în toate domeniile cunoașterii umaniste, putea clama cu putere „Eu sînt țăran“.

„Țăranul“ Paul Gherasim și „regina“ Ana împărtășesc aceeași doză de ficțiune supratemporală și profunzime spirituală pe care o îmbracă arhetipurile care se plasează dincolo de lumea văzută. Intuiția arhetipalului se împlinește în caracterul apolitic al celor două ipostaze. Reginei Ana i-a fost suficient să întruchipeze cu fidelitate și consecvență rolul de regină a unei Românii pe care și-a imaginat-o prin chipul și suferința soțului său, fără a urmări obiective realizabile în planul istoriei. Tot așa, lui Paul Gherasim i a fost suficient să-și afirme statura țărănească prin obiectele cu care s-a înconjurat. Simpla afirmație a transformat un apartament de două camere de la etajul nouă al unui bloc din cartierul Titan în prispa către cer a unei case țărănești, în stîlpul unui ascet bizantin, în arca vizitată la geamlîc de turturele binevestitoare.

Formînd o națiune ideală, regina și țăranul și-au permis luxul duhovnicesc al curăției sufletești, al gîndului smerit, al răbdării și al dragostei. Ei se nasc acum în conștiința națională ca icoane ale unei comunități în care a fi este mai important decît a avea. 

Petre Guran este dr. în istorie bizantină al École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est European al Academiei Române.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.