Predînd Sfînta Sofia străinilor

Publicat în Dilema Veche nr. 377 din 5-11 mai 2011
Predînd Sfînta Sofia străinilor jpeg

De curînd, am avut privilegiul să vorbesc despre arhitectura bizantină şi ecourile ei arhitecturale. Unde? Chiar în pridvorul (dispărut) al Sfintei Sofii. Venisem înarmat de acasă cu tot ce trebuie, ca să ţin o conferinţă bine garnisită cu fotografii la facultatea de arhitectură de la Universitatea „Mimar Sinan“, din Istanbul, pentru grupul de studenţi internaţionali de la Dessau Institute of Architecture. Mulţumită dlui profesor Sorin Vasilescu, cel care deţine, foarte probabil, cea mai impresionantă arhivă foto (şi) despre arhitectura bizantină din ţară, aveam chiar şi reconstrucţii digitale ale Constantinopolului: biserici, dar şi oraşul propriu-zis. Abia prin aceste tehnici de Virtual Heritage se poate, acum, imagina cum arăta, de fapt, oraşul pre-islamic. 

Dar, la faţa locului, am decis, împreună cu prof. Andrea Haase, care coordona workshop-ul, să vorbim despre acest subiect trecut în chiar lăuntrul său; doar era o excursie de studiu cu totul! Zis şi făcut: tinerii noştri colegi, care de pe unde, dar majoritatea din ţări asiatice, au trecut, incomod, de bariera de 20 de lire turceşti de căciulă (aproape 10 euro). Era o zi vîntoasă şi, cum se întîmplă, arhitectura bizantină nu este excesiv de ofertantă pe dinafară. Lucrul e ştiut, îl repetă şi Constantine Cavarnos în a sa carte de eseuri Gîndire şi artă bizantine (Institute for Byzantine and Modern Greek Studies, Belmont, MA, 2000): „Arhitectul bizantin era mult mai preocupat cu decorarea interiorului bisericii decît cu a exteriorului. Pe dinafară, biserica bizantină era relativ simplă, liberă de orice superfluu, în vreme ce pe dinăuntru posedă o bogăţie decorativă neegalată“  (p. 63). Prin urmare, copiii noştri erau uşor dezabuzaţi căci, în mintea lor, „văzuseră“ deja clădirea, de vreme ce se plimbaseră primprejur, fără taxe.

La început, cum se face, le-am spus niţică istorie. Sf. Sofia (532-537) este un edificiu pur experimental, atît de nou pentru vremea sa, încît prima cupolă s-a şi prăbuşit, fiind refăcută. Nimic de o asemenea anvergură nu se încercase pînă atunci. Sînt tentat să spun că nici după aceea. Răscoala Nika presa şi un gest de PR era necesar. De unde şi viteza incredibilă a construcţiei. De unde şi utilizarea multor materiale din felurite temple păgîne din cuprinsul imperiului, precum coloanele de porfir. Unii spun că, la două sute de ani după edictul constantinian din 330, a fost şi o formă de a „pedepsi“, fie şi simbolic, arhitectura păgînă. Matematicienii care au închipuit Sf. Sofia, din mers, aveau în minte nu în primul rînd proporţiile şi măiestrita lor îmbinare simbolică. Dimpotrivă, aproape straniu pentru doi oameni ai numerelor, urmăreau un efect emoţional. Sf. Sofia este un exerciţiu în dialogul dintre lumină şi spaţiu. Cupola (32 m în diametru, o performanţă în sine şi astăzi, ca să nu mai vorbim de 532!) nu descarcă în plin, pe contur, ci prin intermediul unor stîlpi perimetrali dispuşi alternativ cu străpungeri, ferestre prin care intră lumina. Dacă nimereşti o zi cu soare şi îţi mijeşti ochii, observi cum fibrele de lumină se unesc într-un plan secant, care despică de trunchiul principal cupola şi o face să leviteze vizual. O spunea chiar şi Procopius din Cezareea, cel care scria, encomiastic dar exact, despre exact acest efect, care nu s-a schimbat în mileniul şi jumătate trecut de atunci. Părea că lumina izvorăşte dinlăuntrul bisericii – se exalta cronicarul.

Şi cui datorăm această impresie de autogenerare? Evident, mozaicurilor de aur care împodobeau, odinioară, toată biserica. Odată adusă la interior, lumina naturală era deîndată transfigurată, reflectată şi amplificată, folosind spaţiul drept cutie de rezonanţă, iar mozaicul – drept oglindă. Ca şi spaţiul redat plat, al icoanelor, desemnat drept cel mai abstract prin chiar acest mozaic de aur în care variaţiile de cîmp sînt induse de direcţiile de dispunere a unităţilor de piatră şi aur, spaţiul tridimensional, redat de incinta lăcaşului de cult, capătă această natură suprafirească, ireală, de „dincolo“, care susţine cupola cu Pantokrator. O parte din icoanele uriaşe, de un nivel înălţime, au scăpat după 1453. Destule, oricum, ca să ne dăm seama de scara lucrurilor. Abia la Sf. Sofia, dar şi la Iisus în Chora (despre care a scris un text excelent doamna Anca Manolescu), îţi dai seama despre ce înseamnă arta bizantină. 

Artă imperială, ea nu avea probleme de scară şi nici nu-şi tînguia nanismul transformat din sărăcie şi neputinţă în estetică, precum aici, la noi, pe limes. Nu. Bisericile bizantine erau, la Constantinopol, mari. Mari după orice scară a lucrurilor privind lucrurile. Mari după scara catedralelor occidentale: planul multora este comparabil, ca dimensiune, cu cel al balcoanelor de la Sf. Sofia; multe pot fi „parcate“ fără probleme în interiorul acesteia, cu tot cu fleşe. Dincolo de dimensiunile mari în scară absolută a lucrurilor, efectele de perspectivă le amplifică oricum. Icoanele sînt, multe, de scară umană, dar în sensul că depăşesc înălţimea omului, toate în mozaic de aur. Cu ce să le compar, ce-i mai mîndru pe la noi? Dar de ce trebuie să amarez mai întotdeauna exemplele în portul – accidental dat – al locului naşterii, căruia pare că trebuie să îi găsesc scuze pentru propriile neputinţe? Nu e nevoie. Pentru arhitecţi cel puţin, edificiile bizantine oferă răspunsul la raportul dintre acestea şi scara oraşelor în care operează. Cînd aveţi dubii cu privire la raportul text-context în arhitectura ortodoxă urbană de astăzi, faceţi exact ce au făcut Antonescu, Ionescu-Berechet, Joja, la timpul lor: mergeţi la Bizanţ. Revedeţi lucrurile la sursă. 

Şi, mai apoi, cealaltă lecţie a Sfintei Sofii: exuberanţa punerii în operă a materialelor. Pereţii sînt în întregime din marmură spartă pe cant, pentru ca plăcile să se monteze în oglindă, două cîte două, sau cîte patru. Arată ca un gigantic test Rorschak întreg interiorul bazilicii! Numai urmărind povestea plăcilor de marmură de acolo îţi trebuie o viaţă, după cum îţi trebuie una ca să urmăreşti cum bolţile şi coloanele – tot ce e curb – e în mozaic. Doar din aceste două valori de material, spaţiul este colorat peste poate! Nu faptul că e musulmană umileşte tencuiala dată peste icoane, de către cuceritorii turci, cît futilitatea ei: pur şi simplu, într-o asemenea minunăţie exuberantă de materiale nude, pentru ce să adaugi un acoperămînt pietrei şi aurului? Sper că asta a fost şi raţiunea dindărătul restaurărilor care par a se petrece înăuntru, care înlătură din tencuială, în favoarea mozaicurilor de dedesubt.

Am început spunînd că Sf. Sofia este un spaţiu fără precedent. În cărţile de arhitectură, nu ştim să îl încadrăm tipologic. E o bazilică cu cupolă? Dar atunci de ce exedrele de pe axa est-vest, care lipsesc din orice altă bazilică? Neîncadrabil, acest lăcaş de rugăciune rămîne fără genealogie, dar şi fără descendenţi. Veţi auzi pe mulţi spunîndu-vă că s-au inspirat din Sf. Sofia. Nu-i credeţi. Nici propriilor autori ai lăcaşului de cult nu le-a ieşit din prima, cum am zis. La noi, această pretenţie nu e de susţinut decît de către arhitectul (maghiar) al Mitropoliei din Sibiu. Fireşte, nu e vorba despre o aceeaşi scară a lucrurilor: prin comparaţie cu originalul, catedrala sibiană e o biaţă căpiţă de spaţiu...
Închei aici povestea micii mele vorbiri de la intrarea în Sf. Sofia. Copiilor le-am spus, la ieşire, ce ar fi spus Justinian cînd a intrat, la inaugurare: „Te-am înfrînt, Solomoane!“. Dumneavoastră vă spun însă, dacă nu aţi făcut-o deja, să mergeţi la Constantinopolistanbul şi să plătiţi cele douăzeci de lire turceşti pentru a vă minuna, măcar jumătate de zi, de gloria Bizanţului celui de odinioară, a cărui margine de imperiu i-am fost, cu modestie, (şi) noi... 

Augustin Ioan este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.